La 23 august 1944 mareșalul Ion Antonescu a fost arestat de regele Mihai I. România a ieșit din alianța cu Puterile Axei, trecând de partea Națiunilor Unite.
Comuniștii au sărbătorit 23 august drept Ziua Națională a României din 1948 până la căderea lui Nicolae Ceaușescu, evenimentul fiind prezentat românilor drept o realizare a regimului comunist.
La început, se sărbătorea la 23 august „ziua eliberării României de către glorioasa armata sovietică şi a doborârii dictaturii fasciste antonesciene de către forțele patriotice conduse de Partidul Comunist".
Ulterior, pe măsură ce Partidul Comunist şi regimul lui Nicolae Ceausescu au început să se detaşeze tot mai mult de Moscova, şi semnificaţia zilei de 23 august s-a schimbat. „Insurecţia armată antifascistă" a devenit "revoluţia de eliberare naţională şi socială, antifascistă şi antiimperialistă".
Timp de decenii, Ziua Naţională a României a fost sărbătorită cu mare fast, cu demonstraţii militare şi coloane de oameni ai muncii, elevi şi copii, cu steaguri roşii ale Partidului Comunist şi tricolore, şi cu enorme portrete ale iubiţilor conducători comunişti care, cu timpul, au rămas doar doi, Nicolae şi Elena Ceauşescu.
După prăbușirea regimului comunist, Parlamentul României a adoptat legea nr. 10 din 1990, prin care a fost proclamată ziua de 1 decembrie drept sărbătoare națională.
Data de 23 august marchează și 84 de ani de la semnarea în 1939 a Pactului Ribbentrop-Molotov între Uniunea Sovietică și Germania Nazistă care a declanșat Al Doilea Război Mondial și a condamnat jumătate din Europa la decenii de suferință.
Crimele comise în numele ideologiei naziste și a celei comuniste nu trebuie uitate. De aceea, ziua de 23 august a fost proclamată de Parlamentul European ca Zi Europeană de Comemorare a Victimelor Regimurilor Totalitare.
Sursa: Istorii regăsite
La 23 august 1944 mareșalul Ion Antonescu a fost arestat de regele Mihai I. România a ieșit din alianța cu Puterile Axei, trecând de partea Națiunilor Unite.
Comuniștii au sărbătorit 23 august drept Ziua Națională a României din 1948 până la căderea lui Nicolae Ceaușescu, evenimentul fiind prezentat românilor drept o realizare a regimului comunist.
La început, se sărbătorea la 23 august „ziua eliberării României de către glorioasa armata sovietică şi a doborârii dictaturii fasciste antonesciene de către forțele patriotice conduse de Partidul Comunist".
Ulterior, pe măsură ce Partidul Comunist şi regimul lui Nicolae Ceausescu au început să se detaşeze tot mai mult de Moscova, şi semnificaţia zilei de 23 august s-a schimbat. „Insurecţia armată antifascistă" a devenit "revoluţia de eliberare naţională şi socială, antifascistă şi antiimperialistă".
Timp de decenii, Ziua Naţională a României a fost sărbătorită cu mare fast, cu demonstraţii militare şi coloane de oameni ai muncii, elevi şi copii, cu steaguri roşii ale Partidului Comunist şi tricolore, şi cu enorme portrete ale iubiţilor conducători comunişti care, cu timpul, au rămas doar doi, Nicolae şi Elena Ceauşescu.
După prăbușirea regimului comunist, Parlamentul României a adoptat legea nr. 10 din 1990, prin care a fost proclamată ziua de 1 decembrie drept sărbătoare națională.
Data de 23 august marchează și 84 de ani de la semnarea în 1939 a Pactului Ribbentrop-Molotov între Uniunea Sovietică și Germania Nazistă care a declanșat Al Doilea Război Mondial și a condamnat jumătate din Europa la decenii de suferință.
Crimele comise în numele ideologiei naziste și a celei comuniste nu trebuie uitate. De aceea, ziua de 23 august a fost proclamată de Parlamentul European ca Zi Europeană de Comemorare a Victimelor Regimurilor Totalitare.
Sursa: Istorii regăsite
4.756 ron
4.194 ron
