Arădeanul Eugen Fericean a făcut parte din grupul de complotiști ce plănuia să asasineze familia regală română în timpul sărbătorilor de Paște din aprilie 1934. Liderul grupului era nepotul lui Ștefan Cicio Pop, Victor Precup, și el cu strânse legături cu Aradul, de unde a pornit ascensiunea sa militară și politică. Cei doi erau prieteni la cataramă și au participat la readucerea pe tron a lui Carol al II-lea, în anul 1930. Mai târziu, dezamăgiți, au acționat pe principiul „eu te-am făcut, eu te omor”...
Asasinarea familiei regale a fost gândită de Victor Precup, frustrat că nu i s-a oferit postul de ministru de Război, la care visa, după ce a colaborat la revenirea în țară, din exil, a lui Carol al II-lea, din dispoziția lui Iuliu Maniu, în anul 1930. La vremea respectivă căpitan, Precup fost „doar” avansat locotenent-colonel, pentru serviciile aduse regelui care și-a reocupat tronul. A considerat însă că este prea puțin pentru el și, nemulțumit, a devenit un anti-carlist şi un republican înverșunat. Timp de aproape patru ani, a pregătit răzbunarea…
Victor Precup, la vremea respectivă în vârstă de 45 de ani, a racolat în jurul său numai transilvăneni: 7 ofițeri de diferite ranguri și 5 civili, cu scopul de a pune capăt dinastiei Hohenzollern. Complotiștii au ales să acționeze în ziua de Paște, iar ca mod de lucru au optat pentru aruncarea în aer a membrilor familiei regale. Concret, la slujba religioasă din data de 7 aprilie 1934, ar fi trebuit să arunce dinamită în biserica unde se ruga familia regală.
Chiar în dimineața atentatului, cei 13 complotiști au fost arestați, după ce serviciile secrete au aflat despre intenția lor de la un agent infiltrat.
În timpul anchetei, Precup a declarat că nu dorea să asasineze pe nimeni, doar să pregătească un grup de miniștri capabil să susțină un plan de guvernare. Complicii săi au mărturisit însă că intenția reală a grupului a fost să arunce grenade în Biserica Domniţa Bălaşa, la slujba la care participau regele Carol al II-lea, principele moştenitor Mihai, prinţul Nicolae şi regina Maria. Într-un alt punct din București, la Hotelul Bulevard, ar fi fost detonate alte grenade, pentru decimarea cortegiului regal.
Dintre complotiști, reținem cei doi arădeni.
Victor Precup, nepotul lui Ștefan Cicio Pop, s-a născut la Sibiu, în anul 1889. Ofițer de carieră, a luptat în armata austro-ungară, iar din noiembrie 1918 s-a mutat la Arad, unde a primit mai multe misiuni de la Garda Națională Română. S-a implicat în organizarea Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia și în acest sens a efectuat mai multe zboruri prin Regatul României, pentru mobilizarea oamenilor. La data de 23 noiembrie 1918 a zburat la Blaj, cu documentele de convocare a Marii Adunări Naţionale. În acest moment începe adevărata sa ascensiune. În 1922, avansat maior, îl regăsim ca şef al Biroului 2 informaţii al Comandamentului Militar al Basarabiei, la Chişinău. Este însă acuzat, într-o notă a Siguranței, că s-a ocupat cu traficul de persoane refugiate din Rusia Sovietică şi are simpatii comuniste, „punând în libertate comunişti periculoşi…”
După complotul anti-dinastic, Victor Precup este condamnat la închisoare, la Doftana, cu degradare militară. La sfârșitul anului 1940 este graţiat. La Doftana a intrat în legătură cu viitorii lideri comuniști ai României, cu care rămâne în relații de amiciție. Aderă la la Partidul Comunist. După venirea la putere a comuniștilor, este repus în grad și chiar avansat general. A fost numit șeful Serviciului de propagandă al partidului în armată.
Despre Eugen Fericean știm că a fost funcționar public la Arad, binecunoscut opiniei publice din cauza opiniilor sale anti-monarhice. Prieten la cataramă cu Precup, a participat alături de el la readucerea în țară a Regelui Carol al II-lea și mai târziu a Elenei Lupescu. Nu a făcut niciun secret din asta și povestea, pe larg, prin cafenelele arădene, intimitățile acelei aventuri.
Foto: Procesul complotiștilor. Precup este primul din stânga, Fericean apare în centrul imaginii, cu batista la rever.
De: Andrei Ando
Arădeanul Eugen Fericean a făcut parte din grupul de complotiști ce plănuia să asasineze familia regală română în timpul sărbătorilor de Paște din aprilie 1934. Liderul grupului era nepotul lui Ștefan Cicio Pop, Victor Precup, și el cu strânse legături cu Aradul, de unde a pornit ascensiunea sa militară și politică. Cei doi erau prieteni la cataramă și au participat la readucerea pe tron a lui Carol al II-lea, în anul 1930. Mai târziu, dezamăgiți, au acționat pe principiul „eu te-am făcut, eu te omor”...
Asasinarea familiei regale a fost gândită de Victor Precup, frustrat că nu i s-a oferit postul de ministru de Război, la care visa, după ce a colaborat la revenirea în țară, din exil, a lui Carol al II-lea, din dispoziția lui Iuliu Maniu, în anul 1930. La vremea respectivă căpitan, Precup fost „doar” avansat locotenent-colonel, pentru serviciile aduse regelui care și-a reocupat tronul. A considerat însă că este prea puțin pentru el și, nemulțumit, a devenit un anti-carlist şi un republican înverșunat. Timp de aproape patru ani, a pregătit răzbunarea…
Victor Precup, la vremea respectivă în vârstă de 45 de ani, a racolat în jurul său numai transilvăneni: 7 ofițeri de diferite ranguri și 5 civili, cu scopul de a pune capăt dinastiei Hohenzollern. Complotiștii au ales să acționeze în ziua de Paște, iar ca mod de lucru au optat pentru aruncarea în aer a membrilor familiei regale. Concret, la slujba religioasă din data de 7 aprilie 1934, ar fi trebuit să arunce dinamită în biserica unde se ruga familia regală.
Chiar în dimineața atentatului, cei 13 complotiști au fost arestați, după ce serviciile secrete au aflat despre intenția lor de la un agent infiltrat.
În timpul anchetei, Precup a declarat că nu dorea să asasineze pe nimeni, doar să pregătească un grup de miniștri capabil să susțină un plan de guvernare. Complicii săi au mărturisit însă că intenția reală a grupului a fost să arunce grenade în Biserica Domniţa Bălaşa, la slujba la care participau regele Carol al II-lea, principele moştenitor Mihai, prinţul Nicolae şi regina Maria. Într-un alt punct din București, la Hotelul Bulevard, ar fi fost detonate alte grenade, pentru decimarea cortegiului regal.
Dintre complotiști, reținem cei doi arădeni.
Victor Precup, nepotul lui Ștefan Cicio Pop, s-a născut la Sibiu, în anul 1889. Ofițer de carieră, a luptat în armata austro-ungară, iar din noiembrie 1918 s-a mutat la Arad, unde a primit mai multe misiuni de la Garda Națională Română. S-a implicat în organizarea Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia și în acest sens a efectuat mai multe zboruri prin Regatul României, pentru mobilizarea oamenilor. La data de 23 noiembrie 1918 a zburat la Blaj, cu documentele de convocare a Marii Adunări Naţionale. În acest moment începe adevărata sa ascensiune. În 1922, avansat maior, îl regăsim ca şef al Biroului 2 informaţii al Comandamentului Militar al Basarabiei, la Chişinău. Este însă acuzat, într-o notă a Siguranței, că s-a ocupat cu traficul de persoane refugiate din Rusia Sovietică şi are simpatii comuniste, „punând în libertate comunişti periculoşi…”
După complotul anti-dinastic, Victor Precup este condamnat la închisoare, la Doftana, cu degradare militară. La sfârșitul anului 1940 este graţiat. La Doftana a intrat în legătură cu viitorii lideri comuniști ai României, cu care rămâne în relații de amiciție. Aderă la la Partidul Comunist. După venirea la putere a comuniștilor, este repus în grad și chiar avansat general. A fost numit șeful Serviciului de propagandă al partidului în armată.
Despre Eugen Fericean știm că a fost funcționar public la Arad, binecunoscut opiniei publice din cauza opiniilor sale anti-monarhice. Prieten la cataramă cu Precup, a participat alături de el la readucerea în țară a Regelui Carol al II-lea și mai târziu a Elenei Lupescu. Nu a făcut niciun secret din asta și povestea, pe larg, prin cafenelele arădene, intimitățile acelei aventuri.
Foto: Procesul complotiștilor. Precup este primul din stânga, Fericean apare în centrul imaginii, cu batista la rever.
De: Andrei Ando
4.756 ron
4.194 ron
