Ziua Internațională a Ciocolatei din 13 septembrie ne oferă anual prilejul de a celebra niște fapte și idei nemaipomenite legate de acest indrăgit deliciu. După ce și-a făcut intrarea acum circa 4.000 de ani în istoria umanității, ciocolata poate fi găsită acum oriunde.
Indienii Maya din Mexic, în jurul anului 600 î.e.n., considerau bobul de cacao un dar divin cu puteri magice pe care îl foloseau în ritualuri şi ceremonii, dar şi ca tratament împotriva durerilor, a febrei şi a tusei, aztecii îi legau existenţa de „grădinile Raiului”.
Mayaşii sunt cei care au inventat o băutură fierbinte şi amară preparată din păstăile de cacao şi îmbunătăţită cu diferite arome. Reţeta a fost preluată de azteci, care au adăugat vanilie şi miere, şi au numit-o „xocoatl” (apă amară).
Aducerea boabelor în Europa îi este atribuită de unii lui Cristofor Columb (1503), de alţii conchistadorului spaniol Hernán Cortés (1528), iar de alţii călătorului italian Antonoi Carletti (1600).
Spaniolii au fost cei care au început să planteze arbori de cacao şi au ţinut acest lucru secret, până când călugării au răspândit vestea.
Cu toate acestea, a fost nevoie de mai bine de 100 de ani pentru ca ciocolata să treacă de la statutul de tratament pentru diferite afecţiuni, la cel de aliment de larg consum.
Se pare că primul baton de ciocolată a fost preparat la Londra de către Joseph Fry, în 1847, care a inversat proporţiile – a pus mai puţină apă şi mai mult unt de cacao.
Cu lapte, stafide, alune, albă, neagră sau în alte combinaţii posibile, ciocolata a devenit una dintre cele mai dulci plăceri ale epocii moderne.
În fiecare an, producătorii de ciocolată inventează noi şi noi arome într-o varietate de modele de prezentare.
Sursa: Inginerie Didactică
Ziua Internațională a Ciocolatei din 13 septembrie ne oferă anual prilejul de a celebra niște fapte și idei nemaipomenite legate de acest indrăgit deliciu. După ce și-a făcut intrarea acum circa 4.000 de ani în istoria umanității, ciocolata poate fi găsită acum oriunde.
Indienii Maya din Mexic, în jurul anului 600 î.e.n., considerau bobul de cacao un dar divin cu puteri magice pe care îl foloseau în ritualuri şi ceremonii, dar şi ca tratament împotriva durerilor, a febrei şi a tusei, aztecii îi legau existenţa de „grădinile Raiului”.
Mayaşii sunt cei care au inventat o băutură fierbinte şi amară preparată din păstăile de cacao şi îmbunătăţită cu diferite arome. Reţeta a fost preluată de azteci, care au adăugat vanilie şi miere, şi au numit-o „xocoatl” (apă amară).
Aducerea boabelor în Europa îi este atribuită de unii lui Cristofor Columb (1503), de alţii conchistadorului spaniol Hernán Cortés (1528), iar de alţii călătorului italian Antonoi Carletti (1600).
Spaniolii au fost cei care au început să planteze arbori de cacao şi au ţinut acest lucru secret, până când călugării au răspândit vestea.
Cu toate acestea, a fost nevoie de mai bine de 100 de ani pentru ca ciocolata să treacă de la statutul de tratament pentru diferite afecţiuni, la cel de aliment de larg consum.
Se pare că primul baton de ciocolată a fost preparat la Londra de către Joseph Fry, în 1847, care a inversat proporţiile – a pus mai puţină apă şi mai mult unt de cacao.
Cu lapte, stafide, alune, albă, neagră sau în alte combinaţii posibile, ciocolata a devenit una dintre cele mai dulci plăceri ale epocii moderne.
În fiecare an, producătorii de ciocolată inventează noi şi noi arome într-o varietate de modele de prezentare.
Sursa: Inginerie Didactică
4.756 ron
4.194 ron
