Viitorul schimbărilor climatice ar putea fi deslușit pe pereții peșterii Dayu, situată în munții Qinling din centrul Chinei, unde o echipă internațională de cercetători a descoperit inscripții unice referitoare la efectele pe care schimbările climatice le-au produs de-a lungul a cinci secole.
Cercetările, al căror rezultat a fost publicat în Scientific Reports, permit stabilirea unei corespondențe între evenimentele istorice și perioadele de secetă, care au lăsat o urmă de neșters în stalagmitele peșterii, semnalează El Mundo și site-ul tempsreel.nouvelobs.com, citate de Agerpres.
Într-o regiune cu climă dominată de muson, unde 70% din precipitațiile anuale se produc în numai câteva luni, o ușoară decalare a sezonului ploilor poate avea consecințe dramatice, câteva zile în plus sau în minus putând însemna o diferență între secetă și inundații.
Între 1520 și 1920, populația a efectuat mai multe procesiuni în peșteră, lăsând drept mărturie inscripții pe pereții ei. De exemplu, în ziua de 24 mai a celui de-al 17-lea an al domniei împăratului Guangxu din dinastia Qing, primarul Huaizong Zhu a condus peste 200 de persoane în peșteră pentru a lua apă de acolo. Un ghicitor pe nume Zhenrong Rang "s-a rugat pentru ploaie" în timpul ceremoniei. De-a lungul secolelor, diverși edili locali, guvernatori, personalități au intrat în peșteră, sursă de apă în perioadele secetoase. Ei mergeau, de asemenea, pentru a se ruga zeităților lor lângă "lacul dragonului", întinderea de apă din interior.
Inscripțiile corespund unor momente de grea încercare pentru populație. Seceta din 1528, de exemplu, a cauzat o mare foamete în regiune, iar locuitorii au recurs chiar la canibalism. Cu ocazia celei din 1596, în mijlocul unei mari perioade umede, inscripțiile descriu "munți care plâng din cauza secetei" și pe locuitorii care vin să viziteze peștera în iulie sau în august, în timp ce musonul ar fi trebuit să fie în toi.
Comparația dintre arhivele istorice, inscripțiile găsite în peștera Dayu și analiza chimică a stalagmitelor a permis să se stabilească o corelație între evenimentele survenite de-a lungul secolelor. Aceste elemente arată că evenimentele la care se referă inscripțiile din peștera Dayu au provocat "serioase probleme sociale", precizează studiul, citând seceta din 1890, care a "cauzat o foamete severă și a declanșat pe plan local o instabilitate socială care a condus la un conflict feroce între guvern și civili în 1900".
S-a stabilit, de asemenea, o legătură între perioadele de secetă și declinul unor culturi. "Când oamenii nu au suficientă apă, dificultățile sunt inevitabile și survin conflictele", explică Dr. Sebastian Breitenbach, de la University of Cambridge, coautor al studiului. "În ultimul deceniu, indiciile găsite în peșteri și în lacuri au arătat o posibilă legătură între schimbările climatice și prăbușirea mai multor dinastii din China în ultimii 1800 de ani, precum Tang, Yuan și Ming", adaugă acesta.
"Există exemple de rămășițe pământești, unelte și vase de ceramică găsite în peșteri, dar este excepțional să se descopere ceva ca aceste inscripții datate", explică Dr. Liangcheng Tan, de la Institutul de științe ale pământului al Academiei de Științe din China, autor principal al articolului. "Combinate cu indiciile găsite în formațiunile geologice din peșteră, aceste inscripții au fost un element crucial pentru a confirma legătura dintre climă și arhivele geochimice din grotă, precum și efectul pe care îl are seceta asupra unui peisaj".
În plus, cercetătorii estimează că modelarea concrețiunilor calcaroase "sugerează că precipitațiile viitoare din centrul Chinei ar putea fi sub media celor 500 de ani trecuți". Dat fiind faptul că munții Qinling sunt o zonă de acumulare a apei și adăpostesc numeroase specii pe cale de dispariție (printre care ursul panda uriaș), ei sugerează că este "imperativ să se exploreze o strategie pentru adaptarea la diminuarea precipitațiilor și/sau la episoadele de secetă". Situația este diferită de cea de pe vremea în care au fost efectuate aceste inscripții, "dar noi suntem în continuare vulnerabili la aceste evenimente", afirmă Dr. Breitenbach.
Cercetătorii dau asigurări că există posibilitatea ca această perioadă de secetă intensă și prelungită să se repete în aceeași regiune la sfârșitul lui 2030. De aici, importanța de a se pune în practică o strategie pentru a se face față acestei schimbări în materie de mediu, arată sursa citată.
foto:smithsonianmag.com
Viitorul schimbărilor climatice ar putea fi deslușit pe pereții peșterii Dayu, situată în munții Qinling din centrul Chinei, unde o echipă internațională de cercetători a descoperit inscripții unice referitoare la efectele pe care schimbările climatice le-au produs de-a lungul a cinci secole.
Cercetările, al căror rezultat a fost publicat în Scientific Reports, permit stabilirea unei corespondențe între evenimentele istorice și perioadele de secetă, care au lăsat o urmă de neșters în stalagmitele peșterii, semnalează El Mundo și site-ul tempsreel.nouvelobs.com, citate de Agerpres.
Într-o regiune cu climă dominată de muson, unde 70% din precipitațiile anuale se produc în numai câteva luni, o ușoară decalare a sezonului ploilor poate avea consecințe dramatice, câteva zile în plus sau în minus putând însemna o diferență între secetă și inundații.
Între 1520 și 1920, populația a efectuat mai multe procesiuni în peșteră, lăsând drept mărturie inscripții pe pereții ei. De exemplu, în ziua de 24 mai a celui de-al 17-lea an al domniei împăratului Guangxu din dinastia Qing, primarul Huaizong Zhu a condus peste 200 de persoane în peșteră pentru a lua apă de acolo. Un ghicitor pe nume Zhenrong Rang "s-a rugat pentru ploaie" în timpul ceremoniei. De-a lungul secolelor, diverși edili locali, guvernatori, personalități au intrat în peșteră, sursă de apă în perioadele secetoase. Ei mergeau, de asemenea, pentru a se ruga zeităților lor lângă "lacul dragonului", întinderea de apă din interior.
Inscripțiile corespund unor momente de grea încercare pentru populație. Seceta din 1528, de exemplu, a cauzat o mare foamete în regiune, iar locuitorii au recurs chiar la canibalism. Cu ocazia celei din 1596, în mijlocul unei mari perioade umede, inscripțiile descriu "munți care plâng din cauza secetei" și pe locuitorii care vin să viziteze peștera în iulie sau în august, în timp ce musonul ar fi trebuit să fie în toi.
Comparația dintre arhivele istorice, inscripțiile găsite în peștera Dayu și analiza chimică a stalagmitelor a permis să se stabilească o corelație între evenimentele survenite de-a lungul secolelor. Aceste elemente arată că evenimentele la care se referă inscripțiile din peștera Dayu au provocat "serioase probleme sociale", precizează studiul, citând seceta din 1890, care a "cauzat o foamete severă și a declanșat pe plan local o instabilitate socială care a condus la un conflict feroce între guvern și civili în 1900".
S-a stabilit, de asemenea, o legătură între perioadele de secetă și declinul unor culturi. "Când oamenii nu au suficientă apă, dificultățile sunt inevitabile și survin conflictele", explică Dr. Sebastian Breitenbach, de la University of Cambridge, coautor al studiului. "În ultimul deceniu, indiciile găsite în peșteri și în lacuri au arătat o posibilă legătură între schimbările climatice și prăbușirea mai multor dinastii din China în ultimii 1800 de ani, precum Tang, Yuan și Ming", adaugă acesta.
"Există exemple de rămășițe pământești, unelte și vase de ceramică găsite în peșteri, dar este excepțional să se descopere ceva ca aceste inscripții datate", explică Dr. Liangcheng Tan, de la Institutul de științe ale pământului al Academiei de Științe din China, autor principal al articolului. "Combinate cu indiciile găsite în formațiunile geologice din peșteră, aceste inscripții au fost un element crucial pentru a confirma legătura dintre climă și arhivele geochimice din grotă, precum și efectul pe care îl are seceta asupra unui peisaj".
În plus, cercetătorii estimează că modelarea concrețiunilor calcaroase "sugerează că precipitațiile viitoare din centrul Chinei ar putea fi sub media celor 500 de ani trecuți". Dat fiind faptul că munții Qinling sunt o zonă de acumulare a apei și adăpostesc numeroase specii pe cale de dispariție (printre care ursul panda uriaș), ei sugerează că este "imperativ să se exploreze o strategie pentru adaptarea la diminuarea precipitațiilor și/sau la episoadele de secetă". Situația este diferită de cea de pe vremea în care au fost efectuate aceste inscripții, "dar noi suntem în continuare vulnerabili la aceste evenimente", afirmă Dr. Breitenbach.
Cercetătorii dau asigurări că există posibilitatea ca această perioadă de secetă intensă și prelungită să se repete în aceeași regiune la sfârșitul lui 2030. De aici, importanța de a se pune în practică o strategie pentru a se face față acestei schimbări în materie de mediu, arată sursa citată.
foto:smithsonianmag.com
4.756 ron
4.194 ron
