Maria Magdalena, sărbătorită pe 22 iulie, era din seminţia lui Neftalim, din Magdala Galileei, un sat situat între oraşele Capernaum şi Tiberiada.
Evanghelistul Luca menţionează că Hristos a tămăduit-o de şapte demoni. În Evanghelii nu se face nicio menţiune cu privire la ce fel de demoni o posedaseră. Unul din temeiurile pentru identificarea ei cu o desfrânată, a fost acela că Maria Magdalena preia imaginea Israelului infidel, descrisă de profeţi că o prostituată în privinţa relaţiilor sale cu Dumnezeu.
Maria Magdalena în Evanghelii
Potrivit site-ului crestinortodox.ro, în Sfintele Evanghelii (Luca 8,2 şi Marcu 16,9), Maria Magdalena este prezentată ca fiind "o femeie din care s-au scos şapte draci", dar şi cea dintâi care a adus vestea învierii lui Iisus apostolilor (Ioan 19, 25; 20, 1-19).
Maria Magdalena confundată cu alte femei
A fost confundată cu una din cele trei femei care au uns cu mir pe Mântuitorul. Două sunt numite păcătoase, cea de la evangheliştii Luca şi Marcu, pe când cea de la evanghelistul Ioan este Maria, sora lui Lazăr.
Evanghelistul Luca vorbeşte de o femeie păcătoasă care "a început să ude cu lacrimi picioarele Lui, cu părul capului ei le ştergea şi ungea cu mir picioarele Lui" (Luca 7, 36-50). Marcu vorbeşte şi el de o femeie păcătoasă, dar care toarnă mir de mare preţ doar pe capul lui Iisus şi nu pe picioarele Acestuia (Mc. 14,3), în vreme ce Evanghelistul Ioan vorbeşte de o femeie care unge numai picioarele Domnului, cu şase zile înainte de Paşti (Ioan 12, 13).
Nu avem nici un motiv să vedem în femeia păcătoasă (desfrânată) pe Maria Magdalena, ţinând seama că în Tradiţia bisericească, în imnologia cultică sau în scrierile Sfinţilor Evanghelişti, nu se vorbeşte de Maria decât că a fost izbăvita de şapte demoni.
Cea de-a treia femeie a fost văzută ca fiind Maria din Betania, sora Martei, identificată fără temei scripturistic cu Maria din Magdala.
Maria Magdalena prezentă la răstignirea Mântuitorului
Maria Magdalena este prezentă la procesul lui Hristos, pe drumul Crucii şi în momentul răstignirii Mântuitorului. Potrivit relatării Sfântului Evanghelist Matei, ea a fost prezenta şi la punerea Domnului în mormânt. După ce mormântul a fost pecetluit, femeile mironosiţe s-au întors în cetate, însă numai Maria Magdalena şi Fecioara Maria au rămas lângă mormânt până seara târziu. Au fost nevoite să plece pentru că era vineri şi Legea mozaică poruncea că în ziua sâmbetei să se odihnească.
Maria Magdalena, "apostol al Apostolilor"
Din Evanghelii aflăm că în prima zi a săptămânii, duminică, femeile mironosiţe au venit cu miresme la mormântul lui Hristos, cu care aveau de gând să ungă, după obicei, trupul lui Iisus. Se pare că Maria Magdalena, venită cu celelalte femei, ajunge prima la mormânt şi uimită de vederea pietrei ridicate şi a mormântului gol, nu le mai aşteaptă pe celelalte femei şi aleargă să le vestească apostolilor cele petrecute. Ea nu mai vede îngerul, care le întâmpină pe celelalte femei şi nici nu-i ascultă mesajul - că Hristos a înviat.
La mormânt ajung şi Ioan şi Petru. Maria Magdalena, care îi urmase pe cei doi ucenici, nu pleacă de la mormânt, rămâne aici să plângă. Gândul ei era că trupul lui Iisus fusese furat. Pe când plângea, potrivit Scripturii, i se arata doi îngeri. După puţin timp, i se arata şi Hristos, pe care Îl aseamănă pentru început cu un grădinar, căruia îi cere să-i vestească unde a fost pus Hristos. După ce are loc recunoaşterea lui Hristos, primeşte misiunea să meargă şi să vestească ucenicilor: "Mergi la fraţii Mei şi le spune: Mă voi sui la Tatăl Meu şi Tatăl vostru".
Maria Magdalena propovăduieşte în Biserica primară
Potrivit Tradiţiei, Maria Magdalena va fi prezentă în Fenicia, Egipt, Siria şi Roma, pentru a propovădui învăţătura lui Hristos. Se vorbeşte şi de faptul că l-a tămăduit pe împăratul Tiberiu (14-37 d.Hr.), care avea un ochi bolnav.
A fost înmormântată într-o peşteră din Efes, loc ce va deveni locaş de tămăduire pentru multe neputinte. În anul 899, împăratul Leon al VI-lea Filosoful a poruncit ca moaştele Sfintei Maria Magdalena să fie mutate la Constantinopol, pentru a fi aşezate în Mănăstirea "Sfântul Lazăr". Racla cu mâna stângă a Sfintei Maria Magdalena este prezentă la Mănăstirea "Simonos Petra" din Sfântul Munte Athos.
sursa:crestinortodox.ro
Maria Magdalena, sărbătorită pe 22 iulie, era din seminţia lui Neftalim, din Magdala Galileei, un sat situat între oraşele Capernaum şi Tiberiada.
Evanghelistul Luca menţionează că Hristos a tămăduit-o de şapte demoni. În Evanghelii nu se face nicio menţiune cu privire la ce fel de demoni o posedaseră. Unul din temeiurile pentru identificarea ei cu o desfrânată, a fost acela că Maria Magdalena preia imaginea Israelului infidel, descrisă de profeţi că o prostituată în privinţa relaţiilor sale cu Dumnezeu.
Maria Magdalena în Evanghelii
Potrivit site-ului crestinortodox.ro, în Sfintele Evanghelii (Luca 8,2 şi Marcu 16,9), Maria Magdalena este prezentată ca fiind "o femeie din care s-au scos şapte draci", dar şi cea dintâi care a adus vestea învierii lui Iisus apostolilor (Ioan 19, 25; 20, 1-19).
Maria Magdalena confundată cu alte femei
A fost confundată cu una din cele trei femei care au uns cu mir pe Mântuitorul. Două sunt numite păcătoase, cea de la evangheliştii Luca şi Marcu, pe când cea de la evanghelistul Ioan este Maria, sora lui Lazăr.
Evanghelistul Luca vorbeşte de o femeie păcătoasă care "a început să ude cu lacrimi picioarele Lui, cu părul capului ei le ştergea şi ungea cu mir picioarele Lui" (Luca 7, 36-50). Marcu vorbeşte şi el de o femeie păcătoasă, dar care toarnă mir de mare preţ doar pe capul lui Iisus şi nu pe picioarele Acestuia (Mc. 14,3), în vreme ce Evanghelistul Ioan vorbeşte de o femeie care unge numai picioarele Domnului, cu şase zile înainte de Paşti (Ioan 12, 13).
Nu avem nici un motiv să vedem în femeia păcătoasă (desfrânată) pe Maria Magdalena, ţinând seama că în Tradiţia bisericească, în imnologia cultică sau în scrierile Sfinţilor Evanghelişti, nu se vorbeşte de Maria decât că a fost izbăvita de şapte demoni.
Cea de-a treia femeie a fost văzută ca fiind Maria din Betania, sora Martei, identificată fără temei scripturistic cu Maria din Magdala.
Maria Magdalena prezentă la răstignirea Mântuitorului
Maria Magdalena este prezentă la procesul lui Hristos, pe drumul Crucii şi în momentul răstignirii Mântuitorului. Potrivit relatării Sfântului Evanghelist Matei, ea a fost prezenta şi la punerea Domnului în mormânt. După ce mormântul a fost pecetluit, femeile mironosiţe s-au întors în cetate, însă numai Maria Magdalena şi Fecioara Maria au rămas lângă mormânt până seara târziu. Au fost nevoite să plece pentru că era vineri şi Legea mozaică poruncea că în ziua sâmbetei să se odihnească.
Maria Magdalena, "apostol al Apostolilor"
Din Evanghelii aflăm că în prima zi a săptămânii, duminică, femeile mironosiţe au venit cu miresme la mormântul lui Hristos, cu care aveau de gând să ungă, după obicei, trupul lui Iisus. Se pare că Maria Magdalena, venită cu celelalte femei, ajunge prima la mormânt şi uimită de vederea pietrei ridicate şi a mormântului gol, nu le mai aşteaptă pe celelalte femei şi aleargă să le vestească apostolilor cele petrecute. Ea nu mai vede îngerul, care le întâmpină pe celelalte femei şi nici nu-i ascultă mesajul - că Hristos a înviat.
La mormânt ajung şi Ioan şi Petru. Maria Magdalena, care îi urmase pe cei doi ucenici, nu pleacă de la mormânt, rămâne aici să plângă. Gândul ei era că trupul lui Iisus fusese furat. Pe când plângea, potrivit Scripturii, i se arata doi îngeri. După puţin timp, i se arata şi Hristos, pe care Îl aseamănă pentru început cu un grădinar, căruia îi cere să-i vestească unde a fost pus Hristos. După ce are loc recunoaşterea lui Hristos, primeşte misiunea să meargă şi să vestească ucenicilor: "Mergi la fraţii Mei şi le spune: Mă voi sui la Tatăl Meu şi Tatăl vostru".
Maria Magdalena propovăduieşte în Biserica primară
Potrivit Tradiţiei, Maria Magdalena va fi prezentă în Fenicia, Egipt, Siria şi Roma, pentru a propovădui învăţătura lui Hristos. Se vorbeşte şi de faptul că l-a tămăduit pe împăratul Tiberiu (14-37 d.Hr.), care avea un ochi bolnav.
A fost înmormântată într-o peşteră din Efes, loc ce va deveni locaş de tămăduire pentru multe neputinte. În anul 899, împăratul Leon al VI-lea Filosoful a poruncit ca moaştele Sfintei Maria Magdalena să fie mutate la Constantinopol, pentru a fi aşezate în Mănăstirea "Sfântul Lazăr". Racla cu mâna stângă a Sfintei Maria Magdalena este prezentă la Mănăstirea "Simonos Petra" din Sfântul Munte Athos.
sursa:crestinortodox.ro