Echinocțiul de primăvară din data de 20 martie 2025, ora 11.01, marchează începutul primăverii astronomice în emisfera nordică, care va dura până la 21 iunie, momentul solstițiului de vară, în acest interval durata zilei continuând să crească și cea a nopții să scadă.
De asemenea este momentul în care Soarele răsare exact în punctul cardinal est și apune exact în punctul cardinal vest. Echinocțiu, termen tradus aproximativ prin „noapte egală”, este atunci când razele Soarelui cad perpendicular pe ecuator, determinând egalitatea zilei și a nopții pe toată planeta cu excepția regiunilor polare, la polul nord începând acum ziua polară iar la polul sud, noaptea polară, acestea durând câte 6 luni, până în momentul echinocțiului de toamnă (22 septembrie).
Planeta Pământ execută atât o mișcare anuală de revoluție în jurul Soarelui, cât și o mișcare diurnă de rotație în jurul axei polilor tereștri. Drumul aparent parcurs pe cer de Soare întru-un an se numește ecliptică. Spunem aparent deoarece de pe suprafața planetei vedem mișcarea Soarelui pe cer și nu percepem mișcarea reală a planetei Pământ.
Axa de rotație a Pământului este înclinată față de planul eclipticii cu 23.5° și își păstrează orientarea față de Soare pe parcursul anului. Ecliptica intersectează ecuatorul sferei cerești în 2 puncte numite puncte echinocțiale: punctul vernal și punctul autumnal. În punctul vernal Soarele traversează ecuatorul ceresc și trece din emisfera sudică cerească în cea nordică, marcând începutul primăverii în emisfera nordică și al toamnei în emisfera sudică.
Anotimpurile se produc datorită înclinației axei de rotație a Pământului și astfel suprafața Pământului este diferit luminată de Soare în decurs de un an, fapt ce generează inegalitatea zilelor și a nopților, precum și succesiunea anotimpurilor.
Echinocțiul din martie este adesea folosit de astronomi pentru a calcula anul tropical, timpul mediu necesar pentru Pământ pentru a finaliza o orbită completă în jurul Soarelui. Anul tropical 2025-2026, va avea 365 de zile, 5 ore, 44 de minute și 39 de secunde.
Înclinarea axei de rotație, distanța față de Soare și lungimea orbitei determină formarea anotimpurilor și pe alte planete ale sistemului solar. Desigur, conceptul de schimbare climatică sezonieră nu se compară cu cel de pe Pământ, dar sunt variații destul de însemnate de temperatură.
Dacă pe Marte anotimpurile durează câte 6 luni, pe Jupiter 3 ani, pe îndepărtata planetă Neptun, cele 4 anotimpuri durează câte 40 de ani.
Sursa: Observatorul Astronomic ”Victor Anestin” Bacău
Echinocțiul de primăvară din data de 20 martie 2025, ora 11.01, marchează începutul primăverii astronomice în emisfera nordică, care va dura până la 21 iunie, momentul solstițiului de vară, în acest interval durata zilei continuând să crească și cea a nopții să scadă.
De asemenea este momentul în care Soarele răsare exact în punctul cardinal est și apune exact în punctul cardinal vest. Echinocțiu, termen tradus aproximativ prin „noapte egală”, este atunci când razele Soarelui cad perpendicular pe ecuator, determinând egalitatea zilei și a nopții pe toată planeta cu excepția regiunilor polare, la polul nord începând acum ziua polară iar la polul sud, noaptea polară, acestea durând câte 6 luni, până în momentul echinocțiului de toamnă (22 septembrie).
Planeta Pământ execută atât o mișcare anuală de revoluție în jurul Soarelui, cât și o mișcare diurnă de rotație în jurul axei polilor tereștri. Drumul aparent parcurs pe cer de Soare întru-un an se numește ecliptică. Spunem aparent deoarece de pe suprafața planetei vedem mișcarea Soarelui pe cer și nu percepem mișcarea reală a planetei Pământ.
Axa de rotație a Pământului este înclinată față de planul eclipticii cu 23.5° și își păstrează orientarea față de Soare pe parcursul anului. Ecliptica intersectează ecuatorul sferei cerești în 2 puncte numite puncte echinocțiale: punctul vernal și punctul autumnal. În punctul vernal Soarele traversează ecuatorul ceresc și trece din emisfera sudică cerească în cea nordică, marcând începutul primăverii în emisfera nordică și al toamnei în emisfera sudică.
Anotimpurile se produc datorită înclinației axei de rotație a Pământului și astfel suprafața Pământului este diferit luminată de Soare în decurs de un an, fapt ce generează inegalitatea zilelor și a nopților, precum și succesiunea anotimpurilor.
Echinocțiul din martie este adesea folosit de astronomi pentru a calcula anul tropical, timpul mediu necesar pentru Pământ pentru a finaliza o orbită completă în jurul Soarelui. Anul tropical 2025-2026, va avea 365 de zile, 5 ore, 44 de minute și 39 de secunde.
Înclinarea axei de rotație, distanța față de Soare și lungimea orbitei determină formarea anotimpurilor și pe alte planete ale sistemului solar. Desigur, conceptul de schimbare climatică sezonieră nu se compară cu cel de pe Pământ, dar sunt variații destul de însemnate de temperatură.
Dacă pe Marte anotimpurile durează câte 6 luni, pe Jupiter 3 ani, pe îndepărtata planetă Neptun, cele 4 anotimpuri durează câte 40 de ani.
Sursa: Observatorul Astronomic ”Victor Anestin” Bacău
4.756 ron
4.194 ron
