Echinocțiul de primăvară 2024 sau începutul primăverii astronomice, s-a produs în România pe 20 martie la ora 05.06. Ziua începe să crească, urmând să trecem la ora de vară în ultima duminică din luna martie.
Din punct de vedere calendaristic, primăvara începe la data de 1 martie, atunci când, după așa-numita „zăpadă a mieilor”, în tradiția populară românească se sărbătoresc Mărțișorul, iar în zilele care urmează, „Babele” și „Moșii”. Însă, odată cu intrarea în martie, ne apropiem de momentul echinocțiului de primăvară, care marchează începutul primăverii astronomice.
Acest fenomen se produce în a doua jumătate a lunii atunci când longitudinea astronomică revine la valoarea de zero grade.
Ce este echinocțiul
Termenul de echinocțiu sau echinox se referă la acel fenomen astronomic care se întâmplă de două ori într-un an, și anume primăvara și toamna. Vorbim aici despre cele două momente în care ziua și noaptea sunt egale în orice loc de pe Pământ. Denumirea de echinocțiu provine de la cuvintele latinești „aequus”, care înseamnă „egal”, și „nox”, care se traduce prin „noapte”.
Pământul se înclină la un unghi de 23,5 grade pe axa sa în raport cu planul orbitei sale în jurul Soarelui. Pe măsură ce Pământul orbitează în jurul Soarelui pe parcursul unui an, diferite locuri primesc lumină solară pentru diferite perioade de timp. Un echinocțiu are loc în momentul în care axa Pământului nu se înclină spre sau departe de soare. Cineva care se află la ecuator la un echinocțiu poate observa soarele trecând direct pe deasupra sa.
În timpul echinocțiului, Soarele strălucește direct pe ecuatorul Pământului, rezultând cantități aproape egale de lumină și de întuneric. După momentul echinocțiului de primăvară zilele vor fi tot mai lungi, iar nopțile tot mai scurte. Acesta reprezintă începutul primăverii astronomice în emisfera nordică și al toamnei astronomice în emisfera sudică. La Polul Nord, odată cu răsăritul Soarelui, începe ziua polară de 6 luni, în timp ce la Polul Sud începe noaptea polară. La Ecuator, Soarele trece la amiază exact pe la Zenit (n.n. – punctul cel mai înalt de pe bolta cerească), potrivit site-ului History.com.
Tradiții și superstiții de echinocțiul de primăvară
Ziua în care lumina și întunericul erau egale constituia un moment magic, în care Soarele era sărbătorit în vremurile străvechi ca o zeitate. Echinocțiul de primăvară era o adevărată sărbătoare a reînvierii, a purificării și a luminii. Oamenii știau că echinocțiul de primăvară întărește puterea Soarelui, iar lumina crește, așa cum totul în jurul lor avea să crească și să înflorească. Tradiţiile spirituale ale echinocţiului de primăvară spun că orice formă de evoluţie are trei etape distincte: creaţia, menţinerea şi resorbţia sau distrugerea. La toate acestea se adaugă şi momentul de apogeu a ceea ce s-a creat.
Cultul soarelui este specific mai tuturor societăţilor arhaice: oamenii priveau la soare şi înregistrau ciclurile naturii în funcţie de schimbările aduse de astrul zilei. În tradiția populară, Zilele Babelor reci și grele, sunt urmate de Moșii de primăvară care aduceau vreme bună, apoi de Focurile Sfinților.
Focurile ritualice prin care oamenii își curățau ograda și câmpurile de uscături marcau ziua echinocțiului și erau menite să atragă puterea Soarelui. Copiii ieșeau în bătătură și lăsau ușa deschisă la casă strigând ”Intră frig și ieși căldură/ Să se facă vreme bună/ Pe la noi pe bătătură!” Era un ritual simplu prin care focul din vatră, asociat cu soarele, avea menirea să sporească lumina și căldura primăverii. Fetele și flăcăii plecau la marginea satelor, pe coline și prin păduri după flori de primăvară și ciuperci. În câteva zone din Moldova, copiii împodobeau o creangă uscată cu flori și plecau cu ea la drum prin sat.
Sursa: ziarulunirea.ro
foto: pixabay.com
Echinocțiul de primăvară 2024 sau începutul primăverii astronomice, s-a produs în România pe 20 martie la ora 05.06. Ziua începe să crească, urmând să trecem la ora de vară în ultima duminică din luna martie.
Din punct de vedere calendaristic, primăvara începe la data de 1 martie, atunci când, după așa-numita „zăpadă a mieilor”, în tradiția populară românească se sărbătoresc Mărțișorul, iar în zilele care urmează, „Babele” și „Moșii”. Însă, odată cu intrarea în martie, ne apropiem de momentul echinocțiului de primăvară, care marchează începutul primăverii astronomice.
Acest fenomen se produce în a doua jumătate a lunii atunci când longitudinea astronomică revine la valoarea de zero grade.
Ce este echinocțiul
Termenul de echinocțiu sau echinox se referă la acel fenomen astronomic care se întâmplă de două ori într-un an, și anume primăvara și toamna. Vorbim aici despre cele două momente în care ziua și noaptea sunt egale în orice loc de pe Pământ. Denumirea de echinocțiu provine de la cuvintele latinești „aequus”, care înseamnă „egal”, și „nox”, care se traduce prin „noapte”.
Pământul se înclină la un unghi de 23,5 grade pe axa sa în raport cu planul orbitei sale în jurul Soarelui. Pe măsură ce Pământul orbitează în jurul Soarelui pe parcursul unui an, diferite locuri primesc lumină solară pentru diferite perioade de timp. Un echinocțiu are loc în momentul în care axa Pământului nu se înclină spre sau departe de soare. Cineva care se află la ecuator la un echinocțiu poate observa soarele trecând direct pe deasupra sa.
În timpul echinocțiului, Soarele strălucește direct pe ecuatorul Pământului, rezultând cantități aproape egale de lumină și de întuneric. După momentul echinocțiului de primăvară zilele vor fi tot mai lungi, iar nopțile tot mai scurte. Acesta reprezintă începutul primăverii astronomice în emisfera nordică și al toamnei astronomice în emisfera sudică. La Polul Nord, odată cu răsăritul Soarelui, începe ziua polară de 6 luni, în timp ce la Polul Sud începe noaptea polară. La Ecuator, Soarele trece la amiază exact pe la Zenit (n.n. – punctul cel mai înalt de pe bolta cerească), potrivit site-ului History.com.
Tradiții și superstiții de echinocțiul de primăvară
Ziua în care lumina și întunericul erau egale constituia un moment magic, în care Soarele era sărbătorit în vremurile străvechi ca o zeitate. Echinocțiul de primăvară era o adevărată sărbătoare a reînvierii, a purificării și a luminii. Oamenii știau că echinocțiul de primăvară întărește puterea Soarelui, iar lumina crește, așa cum totul în jurul lor avea să crească și să înflorească. Tradiţiile spirituale ale echinocţiului de primăvară spun că orice formă de evoluţie are trei etape distincte: creaţia, menţinerea şi resorbţia sau distrugerea. La toate acestea se adaugă şi momentul de apogeu a ceea ce s-a creat.
Cultul soarelui este specific mai tuturor societăţilor arhaice: oamenii priveau la soare şi înregistrau ciclurile naturii în funcţie de schimbările aduse de astrul zilei. În tradiția populară, Zilele Babelor reci și grele, sunt urmate de Moșii de primăvară care aduceau vreme bună, apoi de Focurile Sfinților.
Focurile ritualice prin care oamenii își curățau ograda și câmpurile de uscături marcau ziua echinocțiului și erau menite să atragă puterea Soarelui. Copiii ieșeau în bătătură și lăsau ușa deschisă la casă strigând ”Intră frig și ieși căldură/ Să se facă vreme bună/ Pe la noi pe bătătură!” Era un ritual simplu prin care focul din vatră, asociat cu soarele, avea menirea să sporească lumina și căldura primăverii. Fetele și flăcăii plecau la marginea satelor, pe coline și prin păduri după flori de primăvară și ciuperci. În câteva zone din Moldova, copiii împodobeau o creangă uscată cu flori și plecau cu ea la drum prin sat.
Sursa: ziarulunirea.ro
foto: pixabay.com
4.756 ron
4.194 ron
