Ziua internațională a dovleacului cade pe 26 octombrie. Dovlecii sunt mult mai mult decât un accesoriu distractiv de sărbători. Nu numai că sunt una dintre cele mai cunoscute surse de beta-caroten (un antioxidant transformat în vitamina A în organism), dar dovleceii sunt plini de fibre, potasiu și vitamina C.
Dovlecii sunt un membru al familiei de dovleci, care include castraveții, pepenii de miere, pepenele galben, pepenii verzi și dovleceii. Majoritatea oamenilor nu realizează că sunt fructe – nu legume. Aceste plante sunt originare din America Centrală și Mexic, dar acum cresc pe șase continente. Istoria lor în America de Nord datează de 5.000 de ani.
Dovlecii sunt indigeni în emisfera vestică. În timp ce francezul Jacques Cartier a explorat regiunea St. Lawrence din America de Nord în anii 1500, el a raportat că a găsit ceea ce francezii au numit “gros melon”. Numele a fost tradus în engleză ca “pompions”, care a evoluat de atunci în “dovleac” modern.
Prima rețetă de placintă cu dovleac se spune ca ar fi apărut în perioada anilor 1621-1692, în America de Nord.
La noi in țară exista mai multe soiuri de dovleac, clasice sau hibride, cu sau fara semințe, fiecare având anumite întrebuințări. În funcție de soi, aceștia pot fi folosiți pentru prepararea mâncărurilor, fiind comestibili, pentru sămânță sau cu rol decorativ.
Principalele soiuri comestibile de dovleac sunt:
Dovleac plăcintar, cu forma lunguiață și gust dulce, ideal pentru plăcinte sau deserturi. Dovleacul plăcintar este cel mai popular soi care este cultivat în România.
Dovleacul american are forma rotunda, turtită la capete și este des întâlnit peste Ocean, fiind folosit pentru sărbatoarea de Halloween. Și acest soi este comestibil, fiind potrivit pentru supe, placinte sau alte preparate.
Celelalte soiuri de dovleac sunt cei folosiți pentru semințe (dovleacul Atlantic Giant, dovleacul Styrian) și soiurile de dovleci decorativi (Turk Turban, Crown of Thorns sau „Coroana de țepi”, Lagenaria Dipper).
Dovleacul este un aliment foarte gustos şi, în egală măsură, un medicament, graţie compoziţiei chimice. Pulpa conţine betacaroten, vitamine (E şi C), săruri minerale, hidraţi de carbon, protide, fitosteroli, iar seminţele sunt bogate în protide, lecitină, rezine şi enzime; din sâmburi se extrage un ulei cu multe valenţe terapeutice.
Pulpa fructului este o sursă de antioxidanţi, utili în prevenirea apariţiei cancerului şi bolilor cardiovasculare. Seminţele de dovleac sunt un remediu în afecţiuni ale vezicii urinare şi ale prostatei, cum ar fi prostatita şi cistitele cronice. Seminţele neprăjite, cu un conţinut ridicat de zinc, au o acţiune benefică în tulburări hormonale sau de comportament la adolescenţi.
Sursa: msnews.ro

Ziua internațională a dovleacului cade pe 26 octombrie. Dovlecii sunt mult mai mult decât un accesoriu distractiv de sărbători. Nu numai că sunt una dintre cele mai cunoscute surse de beta-caroten (un antioxidant transformat în vitamina A în organism), dar dovleceii sunt plini de fibre, potasiu și vitamina C.
Dovlecii sunt un membru al familiei de dovleci, care include castraveții, pepenii de miere, pepenele galben, pepenii verzi și dovleceii. Majoritatea oamenilor nu realizează că sunt fructe – nu legume. Aceste plante sunt originare din America Centrală și Mexic, dar acum cresc pe șase continente. Istoria lor în America de Nord datează de 5.000 de ani.
Dovlecii sunt indigeni în emisfera vestică. În timp ce francezul Jacques Cartier a explorat regiunea St. Lawrence din America de Nord în anii 1500, el a raportat că a găsit ceea ce francezii au numit “gros melon”. Numele a fost tradus în engleză ca “pompions”, care a evoluat de atunci în “dovleac” modern.
Prima rețetă de placintă cu dovleac se spune ca ar fi apărut în perioada anilor 1621-1692, în America de Nord.
La noi in țară exista mai multe soiuri de dovleac, clasice sau hibride, cu sau fara semințe, fiecare având anumite întrebuințări. În funcție de soi, aceștia pot fi folosiți pentru prepararea mâncărurilor, fiind comestibili, pentru sămânță sau cu rol decorativ.
Principalele soiuri comestibile de dovleac sunt:
Dovleac plăcintar, cu forma lunguiață și gust dulce, ideal pentru plăcinte sau deserturi. Dovleacul plăcintar este cel mai popular soi care este cultivat în România.
Dovleacul american are forma rotunda, turtită la capete și este des întâlnit peste Ocean, fiind folosit pentru sărbatoarea de Halloween. Și acest soi este comestibil, fiind potrivit pentru supe, placinte sau alte preparate.
Celelalte soiuri de dovleac sunt cei folosiți pentru semințe (dovleacul Atlantic Giant, dovleacul Styrian) și soiurile de dovleci decorativi (Turk Turban, Crown of Thorns sau „Coroana de țepi”, Lagenaria Dipper).
Dovleacul este un aliment foarte gustos şi, în egală măsură, un medicament, graţie compoziţiei chimice. Pulpa conţine betacaroten, vitamine (E şi C), săruri minerale, hidraţi de carbon, protide, fitosteroli, iar seminţele sunt bogate în protide, lecitină, rezine şi enzime; din sâmburi se extrage un ulei cu multe valenţe terapeutice.
Pulpa fructului este o sursă de antioxidanţi, utili în prevenirea apariţiei cancerului şi bolilor cardiovasculare. Seminţele de dovleac sunt un remediu în afecţiuni ale vezicii urinare şi ale prostatei, cum ar fi prostatita şi cistitele cronice. Seminţele neprăjite, cu un conţinut ridicat de zinc, au o acţiune benefică în tulburări hormonale sau de comportament la adolescenţi.
Sursa: msnews.ro