Criminalul nazist de război, Adolf Eichmann, a fost în Arad în septembrie 1944, alături de o divizie SS. El s-a aflat aici în zilele ocupației ungare a Aradului, care a durat între 13-21 septembrie. În 15 septembrie s-a dat ordinul de ghetoizare a Aradului și închiderea evreilor arădeni în casele din ghetou, paralel cu purtarea Stelei lui David pe toate hainele. Deportarea lor a fost programată pe 24 septembrie. În noaptea de 21 spre 22 septembrie, însă, armata maghiară părăsea Aradul, retrâgându-se din fața unor divizii sovietice de blindate, iar planul de deportare a eșuat. Era al doilea proiect de deportare a evreilor arădeni, care în 1942 au fost la un pas să ajungă la Bełżec, în Polonia, în primul lagăr nazist de exterminare.
Evreii arădeni au împărtășit soarta evreilor din România între cele două războaie mondiale, suferind de pe urma unui antisemitism accentuat. În anii guvernării Antonescu, cele două comunități evreiești din Arad – cea ortodoxă și cea neologă – s-au unit pentru a putea reprezenta mai bine nevoile evreilor. Populația evreiască arădeană era de 812 în 1839; 4.795 în 1891; 6.430 în 1920; 7.835 în 1941 și 9.402 în 1942 (această ultimă creștere s-a datorat concentrării forțate la Arad a evreilor din satele și orașele de la țară din zonă de către autoritățile fasciste române în anii 1941–1942). În 1947, un număr de 13.200 de evrei trăiau la Arad.
Potrivit datelor Bibliotecii Evreiești Virtuale, evreii din raionul Arad, împreună cu cei din raionul Timișoara, erau programați să fie deportați în lagărul de exterminare de la Bełżec, în anul 1942, chiar la începutul unei operațiuni comune româno-germane masive care i-a vizat pe toți evreii din Regat și sudul Transilvaniei. Bełżec a fost primul lagăr de exterminare nazist, deschis în 1942. Se afla în Polonia, în districtul Lublin. Cel puțin 434.500 de evrei au fost uciși aici, dar alături de ei și foarte mulți polonezi și țigani.
La 11 octombrie 1942 a fost anulat ordinul de deportare a evreilor din Arad. Împreună cu majoritatea evreilor din Regat și din sudul Transilvaniei, evreii din Arad au supraviețuit războiului.
Reporterul și fotograful Erdélyi Lajos, la Târgu Mureș, a consemnat în articolul „Sármás, Arad 1944. szeptember”, mărturii ale unor evrei care au trăit „zilele terorii” de la Arad. Potrivit acestuia, autoritățile militare ungare ale Aradului au pregătit pentru data de 24 septembrie un tren pentru deportarea evreilor din Arad. Tot el susține că în luna septembrie, în timpul ocupației maghiare, la Aradul nou a fost prezent Adolf Eichmann, strategul nazist al „soluției finale”, care însă nu era interesat de situația evreilor arădeni, ci de strămutarea, în siguranță, a șvabilor din Aradul Nou către teritorii aflate sub control german.
Dacă într-adevăr Eichmann a fost la Arad în acea perioadă, este imposibil de crezut că acțiunea anti-evreiască din oraș nu poate fi asociată cu persoana sa. El este cel care a organizat ghetoizarea și deportarea a peste 1,5 milioane de evrei, iar simpla sa prezență putea stimula ofițerii maghiari pro-fasciști să facă exces de zel și să „curețe Aradul” în zece zile de la ocuparea orașului! Să nu uităm că în Ungaria, Eichmann s-a implicat direct, pe teren, personal, în procesul de deportare a evreilor. De la sfârșitul lunii aprilie până la începutul lunii iulie 1944, Eichmann și consilierii săi au deportat aproximativ 440.000 de evrei maghiari, majoritatea la Auschwitz.
În lucrarea „The History of the Jews in Arad” (Istoria evreilor din Arad) informația referitoare la prezența lui Eichmann în Arad este confirmată: „Este interesant faptul că în acele zile, în septembrie 1944, Adolf Eichmann, celebrul criminal de război, era prezent în zona Aradului (în Nou-Arad) cu jumătate de companie de SS. Pe parcursul interogatoriului poliției din Israel (1960-61), el a recunoscut că sarcina lui era să evacueze un număr de 10.000 de persoane de origine germană. El a susținut că a reușit doar să salveze personalul unui spital german. Este probabil adevărat că, dacă ar fi fost posibil, echipajul lui ar fi contribuit la exterminarea evreilor din Arad”. Informația se bazează pe o sursă oficială: procesul-verbal al audierii lui Eichmann de către Poliție, la Yad Vashem, în Ierusalim. Sursa citată indică faptul că detaliile referitoare la Arad sunt cuprinse în paginile 3388-3389 ale procesului-verbal al poliției israeliene.
Adolf Eichmann (19 martie 1906–1 iunie 1962) a fost un ofițer nazist german, care a organizat și a condus „Soluția finală”, care a dus la exterminarea a 6 milioane de evrei între anii 1940-1945. La Nürnberg a fost condamnat la moarte în lipsă, după ce a reușit să fugă în America de Sud. Serviciile secrete israeliene l-au localizat în Argentina și l-au răpit, ducându-l în Israel, unde a fost rejudecat la Ierusalim, condamnat la moarte și spânzurat. Cadavrul său a fost încărcat într-o vagonetă și ars într-un cuptor, ca o trimitere la sfârșitul tragic al evreilor în lagărele de exterminare.
Sursa:
Erdélyi Lajos, Sármás, Arad 1944. Szeptember, diponibil la
https://multesjovo.hu/.uploads/aitfiles/f/i/file_24_8.pdf
https://encyclopedia.ushmm.org/content/en/article/belzec
https://www.jewishvirtuallibrary.org/arad-2
![](https://www.ghidularadean.ro/fisiere/stiri/2023-09/1695562681_381.jpg)
Criminalul nazist de război, Adolf Eichmann, a fost în Arad în septembrie 1944, alături de o divizie SS. El s-a aflat aici în zilele ocupației ungare a Aradului, care a durat între 13-21 septembrie. În 15 septembrie s-a dat ordinul de ghetoizare a Aradului și închiderea evreilor arădeni în casele din ghetou, paralel cu purtarea Stelei lui David pe toate hainele. Deportarea lor a fost programată pe 24 septembrie. În noaptea de 21 spre 22 septembrie, însă, armata maghiară părăsea Aradul, retrâgându-se din fața unor divizii sovietice de blindate, iar planul de deportare a eșuat. Era al doilea proiect de deportare a evreilor arădeni, care în 1942 au fost la un pas să ajungă la Bełżec, în Polonia, în primul lagăr nazist de exterminare.
Evreii arădeni au împărtășit soarta evreilor din România între cele două războaie mondiale, suferind de pe urma unui antisemitism accentuat. În anii guvernării Antonescu, cele două comunități evreiești din Arad – cea ortodoxă și cea neologă – s-au unit pentru a putea reprezenta mai bine nevoile evreilor. Populația evreiască arădeană era de 812 în 1839; 4.795 în 1891; 6.430 în 1920; 7.835 în 1941 și 9.402 în 1942 (această ultimă creștere s-a datorat concentrării forțate la Arad a evreilor din satele și orașele de la țară din zonă de către autoritățile fasciste române în anii 1941–1942). În 1947, un număr de 13.200 de evrei trăiau la Arad.
Potrivit datelor Bibliotecii Evreiești Virtuale, evreii din raionul Arad, împreună cu cei din raionul Timișoara, erau programați să fie deportați în lagărul de exterminare de la Bełżec, în anul 1942, chiar la începutul unei operațiuni comune româno-germane masive care i-a vizat pe toți evreii din Regat și sudul Transilvaniei. Bełżec a fost primul lagăr de exterminare nazist, deschis în 1942. Se afla în Polonia, în districtul Lublin. Cel puțin 434.500 de evrei au fost uciși aici, dar alături de ei și foarte mulți polonezi și țigani.
La 11 octombrie 1942 a fost anulat ordinul de deportare a evreilor din Arad. Împreună cu majoritatea evreilor din Regat și din sudul Transilvaniei, evreii din Arad au supraviețuit războiului.
Reporterul și fotograful Erdélyi Lajos, la Târgu Mureș, a consemnat în articolul „Sármás, Arad 1944. szeptember”, mărturii ale unor evrei care au trăit „zilele terorii” de la Arad. Potrivit acestuia, autoritățile militare ungare ale Aradului au pregătit pentru data de 24 septembrie un tren pentru deportarea evreilor din Arad. Tot el susține că în luna septembrie, în timpul ocupației maghiare, la Aradul nou a fost prezent Adolf Eichmann, strategul nazist al „soluției finale”, care însă nu era interesat de situația evreilor arădeni, ci de strămutarea, în siguranță, a șvabilor din Aradul Nou către teritorii aflate sub control german.
Dacă într-adevăr Eichmann a fost la Arad în acea perioadă, este imposibil de crezut că acțiunea anti-evreiască din oraș nu poate fi asociată cu persoana sa. El este cel care a organizat ghetoizarea și deportarea a peste 1,5 milioane de evrei, iar simpla sa prezență putea stimula ofițerii maghiari pro-fasciști să facă exces de zel și să „curețe Aradul” în zece zile de la ocuparea orașului! Să nu uităm că în Ungaria, Eichmann s-a implicat direct, pe teren, personal, în procesul de deportare a evreilor. De la sfârșitul lunii aprilie până la începutul lunii iulie 1944, Eichmann și consilierii săi au deportat aproximativ 440.000 de evrei maghiari, majoritatea la Auschwitz.
În lucrarea „The History of the Jews in Arad” (Istoria evreilor din Arad) informația referitoare la prezența lui Eichmann în Arad este confirmată: „Este interesant faptul că în acele zile, în septembrie 1944, Adolf Eichmann, celebrul criminal de război, era prezent în zona Aradului (în Nou-Arad) cu jumătate de companie de SS. Pe parcursul interogatoriului poliției din Israel (1960-61), el a recunoscut că sarcina lui era să evacueze un număr de 10.000 de persoane de origine germană. El a susținut că a reușit doar să salveze personalul unui spital german. Este probabil adevărat că, dacă ar fi fost posibil, echipajul lui ar fi contribuit la exterminarea evreilor din Arad”. Informația se bazează pe o sursă oficială: procesul-verbal al audierii lui Eichmann de către Poliție, la Yad Vashem, în Ierusalim. Sursa citată indică faptul că detaliile referitoare la Arad sunt cuprinse în paginile 3388-3389 ale procesului-verbal al poliției israeliene.
Adolf Eichmann (19 martie 1906–1 iunie 1962) a fost un ofițer nazist german, care a organizat și a condus „Soluția finală”, care a dus la exterminarea a 6 milioane de evrei între anii 1940-1945. La Nürnberg a fost condamnat la moarte în lipsă, după ce a reușit să fugă în America de Sud. Serviciile secrete israeliene l-au localizat în Argentina și l-au răpit, ducându-l în Israel, unde a fost rejudecat la Ierusalim, condamnat la moarte și spânzurat. Cadavrul său a fost încărcat într-o vagonetă și ars într-un cuptor, ca o trimitere la sfârșitul tragic al evreilor în lagărele de exterminare.
Sursa:
Erdélyi Lajos, Sármás, Arad 1944. Szeptember, diponibil la
https://multesjovo.hu/.uploads/aitfiles/f/i/file_24_8.pdf
https://encyclopedia.ushmm.org/content/en/article/belzec
https://www.jewishvirtuallibrary.org/arad-2