Boboteaza sau Botezul Domnului reprezintă ziua în care Iisus a fost botezat în apa Iordanului, chiar când acesta a împlinit 30 de ani. Boboteaza mai este cunoscută È™i sub numele de Teofanie, Epifanie, Descoperirea Cuvântului Întrupat sau Arătarea Domnului. Această sfântă zi este sărbătorită de toÈ›i creÈ™tinii în a È™asea zi din ianuarie.
Sărbătoarea Botezului Domnului cuprinde, pe lângă sfinÅ£irea apei, o serie de obiceiuri populare, printre care spectaculoasa întrecere înot a bărbaÅ£ilor pentru a scoate din apă o cruce aruncată de preot ÅŸi cel practicat de fete, care pun busuioc sub pernă pentru a-ÅŸi visa alesul.
De Sfântul Ioan Botezatorul (7 ianuarie) există un obicei, numit „Udatul Ionilor”, întâlnit mai ales în Transilvania ÅŸi Bucovina. În Bucovina, la porÅ£ile tuturor care au acest nume se pune un brad împodobit, iar aceÅŸtia dau o petrecere cu lăutari. Mai mult, în Transilvania cei care au acest nume sunt purtaÅ£i cu mare alai prin sat până la râu, unde sunt botezaÅ£i sau purificaÅ£i.
Se spune că, în noaptea de Bobotează, tinerele fete îÅŸi visează ursitul. Ele îÅŸi leagă pe inelar un fir roÅŸu de mătase ÅŸi o rămurică de busuioc, pe care o pun sub pernă. Fetele care cad pe gheaţă în ziua de Bobotează pot fi sigure că se vor mărita în acel an, spune tradiÅ£ia populară.
De asemenea, potrivit tradiÅ£iei, în ajunul Bobotezei, în casele românilor se pregăteÅŸte o masă asemănătoare cu cea din Ajunul Crăciunului. Astfel, sub faÅ£a de masă se pune fân sau otavă, iar pe fiecare colÅ£ al acesteia se pune câte un bulgăre de sare. Apoi, pe masă se aÅŸază 12 feluri de mâncare: colivă, bob fiert, fiertură de prune sau perje afumate, sarmale umplute cu crupe, borÅŸ de „burechiuÅŸe” sau „urechiuÅŸele babei” (fasole albă cu colÅ£unaÅŸi umpluÅ£i cu ciuperci), borÅŸ de peÅŸte, peÅŸte prăjit, plăcinte de post umplute cu tocătură de varză acră, plăcinte cu mac.
Nimeni nu se atinge de bucate până nu soseÅŸte preotul cu Iordanul sau Chiralesa, pentru a sfinÅ£i masa. Chiralesa provine din neo-greacă ÅŸi înseamnă „Doamne, miluieÅŸte!”. Exista credinÅ£a că, strigând Chiralesa, oamenii capătă putere, toate relele fug ÅŸi anul va fi curat până la Sfântul Andrei (30 noiembrie). După sfinÅ£irea alimentelor, o parte din mâncare se dă animalelor din gospodărie, pentru a fi fertile ÅŸi protejate de boli.
Se crede că, dacă în dimineaÅ£a Ajunului de Bobotează, pomii sunt încărcaÅ£i cu promoroacă, aceÅŸtia vor avea rod bogat. De asemenea, se crede că animalele din grajd vorbesc la miezul nopÅ£ii dinspre ziua de Bobotează despre locurile unde sunt ascunse comorile.
TradiÅ£ia mai spune că la Bobotează nu se spală rufe. În această zi sunt interzise certurile în casă ÅŸi nu se dă nimic cu împrumut.
Boboteaza sau Botezul Domnului reprezintă ziua în care Iisus a fost botezat în apa Iordanului, chiar când acesta a împlinit 30 de ani. Boboteaza mai este cunoscută È™i sub numele de Teofanie, Epifanie, Descoperirea Cuvântului Întrupat sau Arătarea Domnului. Această sfântă zi este sărbătorită de toÈ›i creÈ™tinii în a È™asea zi din ianuarie.
Sărbătoarea Botezului Domnului cuprinde, pe lângă sfinÅ£irea apei, o serie de obiceiuri populare, printre care spectaculoasa întrecere înot a bărbaÅ£ilor pentru a scoate din apă o cruce aruncată de preot ÅŸi cel practicat de fete, care pun busuioc sub pernă pentru a-ÅŸi visa alesul.
De Sfântul Ioan Botezatorul (7 ianuarie) există un obicei, numit „Udatul Ionilor”, întâlnit mai ales în Transilvania ÅŸi Bucovina. În Bucovina, la porÅ£ile tuturor care au acest nume se pune un brad împodobit, iar aceÅŸtia dau o petrecere cu lăutari. Mai mult, în Transilvania cei care au acest nume sunt purtaÅ£i cu mare alai prin sat până la râu, unde sunt botezaÅ£i sau purificaÅ£i.
Se spune că, în noaptea de Bobotează, tinerele fete îÅŸi visează ursitul. Ele îÅŸi leagă pe inelar un fir roÅŸu de mătase ÅŸi o rămurică de busuioc, pe care o pun sub pernă. Fetele care cad pe gheaţă în ziua de Bobotează pot fi sigure că se vor mărita în acel an, spune tradiÅ£ia populară.
De asemenea, potrivit tradiÅ£iei, în ajunul Bobotezei, în casele românilor se pregăteÅŸte o masă asemănătoare cu cea din Ajunul Crăciunului. Astfel, sub faÅ£a de masă se pune fân sau otavă, iar pe fiecare colÅ£ al acesteia se pune câte un bulgăre de sare. Apoi, pe masă se aÅŸază 12 feluri de mâncare: colivă, bob fiert, fiertură de prune sau perje afumate, sarmale umplute cu crupe, borÅŸ de „burechiuÅŸe” sau „urechiuÅŸele babei” (fasole albă cu colÅ£unaÅŸi umpluÅ£i cu ciuperci), borÅŸ de peÅŸte, peÅŸte prăjit, plăcinte de post umplute cu tocătură de varză acră, plăcinte cu mac.
Nimeni nu se atinge de bucate până nu soseÅŸte preotul cu Iordanul sau Chiralesa, pentru a sfinÅ£i masa. Chiralesa provine din neo-greacă ÅŸi înseamnă „Doamne, miluieÅŸte!”. Exista credinÅ£a că, strigând Chiralesa, oamenii capătă putere, toate relele fug ÅŸi anul va fi curat până la Sfântul Andrei (30 noiembrie). După sfinÅ£irea alimentelor, o parte din mâncare se dă animalelor din gospodărie, pentru a fi fertile ÅŸi protejate de boli.
Se crede că, dacă în dimineaÅ£a Ajunului de Bobotează, pomii sunt încărcaÅ£i cu promoroacă, aceÅŸtia vor avea rod bogat. De asemenea, se crede că animalele din grajd vorbesc la miezul nopÅ£ii dinspre ziua de Bobotează despre locurile unde sunt ascunse comorile.
TradiÅ£ia mai spune că la Bobotează nu se spală rufe. În această zi sunt interzise certurile în casă ÅŸi nu se dă nimic cu împrumut.
4.756 ron
4.194 ron
