Ziua Mondială a Şahului (International Chess Day) este marcată la 20 iulie încă din 1966, fiind instituită de Federaţia Internaţională a Jocului de Şah (FIDE), la propunerea UNESCO. Data de 20 iulie reprezintă ziua în care FIDE a luat fiinţă, în anul 1924.
Şahul, considerat şi "sportul minţii", poate fi definit ca fiind o competiţie între alb şi negru, care se bat utilizând strategii şi făcând apel la iniţiativă. E un 'război' pe 64 de pătrate cu 32 piese (16 negre şi 16 albe), unde cel mai puternic învinge. "Şahul este piatra de încercare a inteligenţei", definea, spre sfârşitul secolului al XVIII-lea, acest joc al minţii, Johann Wolfgang von Goethe, cel mai important reprezentant al clasicismului german.
Șahul poate juca un rol important în dezvoltarea intelectuală a copiilor care îl practică.
10 argumente pentru care copiii ar trebui să joace șah:
-Ajută la dezvoltarea gândirii strategice și analitice;
-Ajută la dezvoltarea gândirii creative;
-Ajută la dezvoltarea puterii de calcul;
-Ajută la dezvoltarea puterii de concentrare;
-Ajută la dezvoltarea memoriei, motiv pentru care persoanele care practică șahul au risc redus de a face Alzheimer;
-Îmbunătățește performanțele școlare ale copiilor, prin calitățile pe care le dezvoltă;
-Dezvoltă spiritul de fair-play;
-Dezvoltă spiritul competitiv ;
-Ajută la gestionarea emoțiilor;
-Ajută la dezvoltatea puterii decizionale.
“Jocul de şah: însăşi imaginea tacticii militare. Toţi marii căpitani de oşti au fost şi mari şahişti. Prea serios ca să fie un joc, nu îndeajuns de serios ca să fie o ştiinţă”. (Gustave Flaubert în Dicţionar de idei)
Sursa: Inginerie Didactică

Ziua Mondială a Şahului (International Chess Day) este marcată la 20 iulie încă din 1966, fiind instituită de Federaţia Internaţională a Jocului de Şah (FIDE), la propunerea UNESCO. Data de 20 iulie reprezintă ziua în care FIDE a luat fiinţă, în anul 1924.
Şahul, considerat şi "sportul minţii", poate fi definit ca fiind o competiţie între alb şi negru, care se bat utilizând strategii şi făcând apel la iniţiativă. E un 'război' pe 64 de pătrate cu 32 piese (16 negre şi 16 albe), unde cel mai puternic învinge. "Şahul este piatra de încercare a inteligenţei", definea, spre sfârşitul secolului al XVIII-lea, acest joc al minţii, Johann Wolfgang von Goethe, cel mai important reprezentant al clasicismului german.
Șahul poate juca un rol important în dezvoltarea intelectuală a copiilor care îl practică.
10 argumente pentru care copiii ar trebui să joace șah:
-Ajută la dezvoltarea gândirii strategice și analitice;
-Ajută la dezvoltarea gândirii creative;
-Ajută la dezvoltarea puterii de calcul;
-Ajută la dezvoltarea puterii de concentrare;
-Ajută la dezvoltarea memoriei, motiv pentru care persoanele care practică șahul au risc redus de a face Alzheimer;
-Îmbunătățește performanțele școlare ale copiilor, prin calitățile pe care le dezvoltă;
-Dezvoltă spiritul de fair-play;
-Dezvoltă spiritul competitiv ;
-Ajută la gestionarea emoțiilor;
-Ajută la dezvoltatea puterii decizionale.
“Jocul de şah: însăşi imaginea tacticii militare. Toţi marii căpitani de oşti au fost şi mari şahişti. Prea serios ca să fie un joc, nu îndeajuns de serios ca să fie o ştiinţă”. (Gustave Flaubert în Dicţionar de idei)
Sursa: Inginerie Didactică