Prima sărbătoare din Postul Crăciunului este luni, 21 noiembrie. Credincioșii marchează intrarea în Biserică a Maicii Domnului. Este sărbătoare cu cruce roșie în calendarul ortodox și dezlegare la pește.
Sărbătoarea aminteşte de momentul în care Fecioara Maria a fost adusă de părinţii săi, Ioachim şi Ana, la Templul din Ierusalim.
Maica Domnului a fost adusă în templul din Ierusalim, la vârsta de trei ani, într-o zi de 21 noiembrie. Părinţii împlineau făgăduinţa că, atunci când vor fi părinţi, vor închina copilul lui Dumnezeu.
Intrarea în Biserică sau mai bine zis în Templul din Ierusalim a Maicii Domnului este un eveniment prăznuit în Biserica Ortodoxă despre care nu se face pomenire în Sfânta Scriptură, însă în Sfânta Tradiţie există foarte multe referinţe la ea.
În popor, Vovidenia, ziua Intrării Maicii Domnului în Biserică, este considerată a fi o zi magică. În această zi se fac previziuni referitoare la oameni şi la vreme. Numele de Vovidenie provine din slavonă şi se traduce „ceea ce se face văzută”. În tradiţia populară, în ziua se Vovidenie se deschid cerurile şi credincioşii înţeleg graiul animalelor.
Sărbătoarea Intrării Maicii Domnului în Biserică este asociată cu metafora Luminii. De aceea, în căminele credincioşilor este bine ca lumina candelei şi focul din sobe sau şemineu să ardă toată noaptea.
Tradiții și superstiții
-în căminele credincioşilor este bine ca lumina candelei şi focul din sobe sau şemineu să ardă toată noaptea
-în această zi se fac previziuni referitoare la oameni şi la vreme
-se spune că în ziua se Vovidenie se deschid cerurile şi credincioşii înţeleg graiul animalelor
-se fac pomeniri pentru cei care au murit fără lumânare şi pentru cei înecaţi, ca să aibă şi ei pe lumea cealaltă calea luminată. Lumânările aprinse pentru aceşti morţi sunt în formă de toiaguri, cât un stat de om, și apoi se învârtesc ca melcul.
-de Ovidenie, se ung uşile şi ferestrele cu usturoi, împotriva farmecelor și a pagubei
-se spune că aşa cum va fi vremea în această zi, aşa va fi toată iarna
-sărbătoarea este cinstită de credincioşi prin rugăciune şi ofrande – bucate de post, pește și lumânări – duse la biserică și sfințite, pentru a dobândi sănătate, bucurii, reuşite şi o bună vedere
-se spune că atunci când credincioşii respectă această sărbătoare, în anul următor vor avea hambarele pline şi belşug în gospodărie
-copiii pun crengi de măr în vase cu apă. Acestea, ținute în lumină și căldură, înmuguresc și înfloresc, și sunt folosite în noaptea de Anul Nou drept sorcove.
Prima sărbătoare din Postul Crăciunului este luni, 21 noiembrie. Credincioșii marchează intrarea în Biserică a Maicii Domnului. Este sărbătoare cu cruce roșie în calendarul ortodox și dezlegare la pește.
Sărbătoarea aminteşte de momentul în care Fecioara Maria a fost adusă de părinţii săi, Ioachim şi Ana, la Templul din Ierusalim.
Maica Domnului a fost adusă în templul din Ierusalim, la vârsta de trei ani, într-o zi de 21 noiembrie. Părinţii împlineau făgăduinţa că, atunci când vor fi părinţi, vor închina copilul lui Dumnezeu.
Intrarea în Biserică sau mai bine zis în Templul din Ierusalim a Maicii Domnului este un eveniment prăznuit în Biserica Ortodoxă despre care nu se face pomenire în Sfânta Scriptură, însă în Sfânta Tradiţie există foarte multe referinţe la ea.
În popor, Vovidenia, ziua Intrării Maicii Domnului în Biserică, este considerată a fi o zi magică. În această zi se fac previziuni referitoare la oameni şi la vreme. Numele de Vovidenie provine din slavonă şi se traduce „ceea ce se face văzută”. În tradiţia populară, în ziua se Vovidenie se deschid cerurile şi credincioşii înţeleg graiul animalelor.
Sărbătoarea Intrării Maicii Domnului în Biserică este asociată cu metafora Luminii. De aceea, în căminele credincioşilor este bine ca lumina candelei şi focul din sobe sau şemineu să ardă toată noaptea.
Tradiții și superstiții
-în căminele credincioşilor este bine ca lumina candelei şi focul din sobe sau şemineu să ardă toată noaptea
-în această zi se fac previziuni referitoare la oameni şi la vreme
-se spune că în ziua se Vovidenie se deschid cerurile şi credincioşii înţeleg graiul animalelor
-se fac pomeniri pentru cei care au murit fără lumânare şi pentru cei înecaţi, ca să aibă şi ei pe lumea cealaltă calea luminată. Lumânările aprinse pentru aceşti morţi sunt în formă de toiaguri, cât un stat de om, și apoi se învârtesc ca melcul.
-de Ovidenie, se ung uşile şi ferestrele cu usturoi, împotriva farmecelor și a pagubei
-se spune că aşa cum va fi vremea în această zi, aşa va fi toată iarna
-sărbătoarea este cinstită de credincioşi prin rugăciune şi ofrande – bucate de post, pește și lumânări – duse la biserică și sfințite, pentru a dobândi sănătate, bucurii, reuşite şi o bună vedere
-se spune că atunci când credincioşii respectă această sărbătoare, în anul următor vor avea hambarele pline şi belşug în gospodărie
-copiii pun crengi de măr în vase cu apă. Acestea, ținute în lumină și căldură, înmuguresc și înfloresc, și sunt folosite în noaptea de Anul Nou drept sorcove.