Ghidul Arădean: Domnule președinte, la sfârșitul săptămânii trecute v-ați întâlnit, în județul Timiș, cu președinții Consiliilor Județene Timiș, Hunedoara și Caraș-Severin. Am văzut că au apărut deja, în spațiul public, comentarii de genul „vestul se unește". Ce înseamnă, pentru dvs., această unitate?
Iustin Cionca: Bună ziua, pentru mine această unitate înseamnă o normalitate. Suntem patru județe care trebuie să colaborăm, să fim solidari, să ne conjugăm proiectele de dezvoltare, pentru a avea, astfel, împreună, forță în relația cu celelalte regiuni și cu Capitala. Să ne batem pentru descentralizare, ca nu toți banii produși în vest să plece în alte județe! Mă bucură în mod deosebit faptul că la această întâlnire a participat și Sorin Maxim, directorul Agenției de Dezvoltare Regională Vest, pentru că prin această Agenție se vor finanța, în acest ciclu financiar, o parte din proiectele europene ale administrațiilor locale. Proiectele comune puse vineri în discuție de președinții celor patru Consilii Județene au fost legate în principal de inter-conectivitatea dintre județe, eficientizarea activității Euroregiunii Dunăre-Criș-Mureș-Tisa (care vizează cele patru județe), elaborarea unei oferte turistice regionale. Ședința de lucru a vizat și stabilirea unor echipe de lucru pe anumite proiecte de interes comun.
Sper ca genul acesta de întâlniri să aibă loc în fiecare dintre județe, pentru că sunt un instrument bun de construcție și de comunicare. Chiar dacă unele dintre proiectele discutate nu vizează județul Arad în mod direct, pe mine mă interesează și drumurile către obiectivele turistice din Caraș-Severin, de exemplu, pentru că arădenii le frecventează. Întâlnirea este utilă pentru că ne identificăm proiectele strategice, comune, proiectele care vor duce la accelerarea dezvoltării regiunii.
Va trebui să reușim să performăm în vestul țării, ca guvernanții să prindă curaj și să ne dea cu adevărat putere la nivel local și să aplice principiile descentralizării și a subsidiarității. Eu știu că va trebui să ajutăm și județele sărace, dar nu așa cum se întâmplă astăzi, când banii noștri se duc acolo și nu se mai întorc înspre vestul României, unde ei sunt produși. Agenția de Dezvoltare Regională, condusă de Sorin Maxim, este cea mai importantă instituție la nivel regional, pentru că prin ea se vor distribui fondurile europene. De aceea, în opinia mea, Sorin Maxim poate fi considerat un fel de „prim-ministru" al regiunii noastre.
G.A.: Ați afirmat, la un moment dat, că lupta vestului este cu Bucureștiul. La ce vă referiți, mai exact?
I.C. : Da, lupta noastră este în primul rând cu Bucureștiul, să putem fi un sprijin pentru mediul de afaceri, agricultori, pentru fiecare arădean. Oamenii așteaptă multe de la noi, pentru că ne-au votat și au încredere că putem schimba lucrurile în bine. Pentru asta, însă, este nevoie de schimbarea legislației, pentru creșterea competențelor acordate Consiliilor Județene (care în unele situații au mai puține atribuții decât primăriile de comună), și mă refer în primul rând la susținerea mediului de afaceri, agricultură și învățământul profesional.
Lupta noastră este, înainte de toate, cu funcționarii de la Bucureștiul, pe care trebuie să îi convingem că avem nevoie de legi care să ajute activitatea Consiliilor Județene, nu să o blocheze. Avem nevoie de legi care, atunci când ni se transferă atribuții pe hârtie, să ne transfere și resursele necesare. Noi trebuie să avem legi care să ne ajute să punem la muncă fiecare „furnicuță" din regiunea noastră, nu să ținem unii oameni pe asistență socială, când ei sunt apți de muncă. Trebuie să avem legi care să ne permită ca atunci când un agent economic ne cere sprijinul, să i-l putem acorda, să nu lăsăm toată povara pe umerii investitorilor.
Trebuie să avem legi care să ne permită să susținem nu doar învățământul special, pentru copiii cu deficiențe, ci și învățământul profesional care formează forța muncă necesară afacerilor din județ. Trebuie să avem legi care să ne faciliteze relația cu agricultorii, să le putem fi un sprijin, nu doar un umăr pe care plâng atunci când se simt abandonați de funcționarii de la București.
G.A. : Știu că și la nivelul Consiliului Județean Arad, ca la nivelul Consiliului Județean Timiș, de altfel, digitalizarea este la ordinea zilei. Am văzut, de asemenea, declarațiile dvs. anterioare, care avertizau că nu va fi un proces fără asperități.
I.C. : Digitalizarea instituțiilor publice va fi finanțată prin Programul Operațional Regional. Dar pentru ca ea să fie cu adevărat eficientă, ea trebuie să integreze toate instituțiile publice, toate primăriile din județ, Consiliul Județean, ca fluxurile digitale să nu fie dublate de hârtii. Mare atenție, să nu ajungem să digitalizăm birocrația, doar din considerentul că astfel le-ar fi mai ușor unor funcționari care nu țin pasul cu informatizarea! Consiliul Județean Arad și-a anunțat la începutul acestui an intenția de a reduce birocrația și de a elimina din hârtii. Zilnic, semnez sute de documente, cu mii de pagini în total. Intenția Consiliului Județean se bazează pe faptul că, din cauza birocrației, uneori trec trei-patru zile de la înregistrarea petițiilor la Registratură și până când ajung efectiv să intre în soluționare.
Primul pas pe care l-am făcut a fost creșterea ponderii distribuirii electronice a corespondenței, respectiv a petițiilor care intră la noi prin e-mail. Acestea sunt repartizate în timp real către direcțiile și serviciile de specialitate, fără să mai treacă întâi pe la Registratură și să fie date de acolo pe circuit. Cei cărora li se adresează aceste documente se duc să le înregistreze personal, iar pe soft există dovada că au primit acel document, nu există posibilitatea ca el să se piardă.
În următorul pas, Registratura va deveni complet digitală, numărul de înregistrare va fi dat de cel care distribuie corespondența electronică, iar circulația documentelor va fi și ea complet digitală. Pentru implementarea acestui proiect noi am contactat Agenția de Dezvoltare Regională, fiindcă sunt costuri foarte mari, estimate la milioane de euro (incluzând aici și digitalizarea arhivei de aproape 30 de ani a Consiliului Județean). Insist pentru digitalizare pentru că ea nu înseamnă doar viteză de lucru și eficiență mai mare în actul administrativ, ci și transparență în relația cu arădenii.
ADR Vest intenționează să elaboreze o platformă deschisă, care va încuraja și firmele private să contribuie cu soluții la gândirea sistemului. Se va realiza un HAB Digital de Inovare la nivelul regiunii vest (deținător de competențe în domeniul digital) integrat într-o rețea europeană.
G.A. : O altă temă pe care ați ridicat-o la întâlnirea de la Bazoșul Nou, de vineri, a fost aceea a amenzilor pentru cei care distrug drumurile județene. Aici ce schimbări ar fi necesare, domnule președinte Iustin Cionca?
I.C. : Legea care reglementează amenzile acordate pentru depășirea tonajului pe drumurile județene este o lege proastă, pentru că banii colectați din amenzile celor care distrug drumurile nu pot fi folosiți pentru repararea pagubelor produse - este de părere președintele Consiliului Județean Arad, Iustin Cionca. Unii transportatori depășesc intenționat tonajul și distrug drumul, aproape fără niciun fel de consecințe. Amenzile sunt aplicate de Consiliul Județean, dar ele merg în bugetul primăriilor comunale, și de cele mai multe ori nu sunt încasate.
Deci Consiliul Județean, care modernizează drumurile din fonduri proprii sau fonduri europene, face investiția, suferă paguba, dar nu este despăgubit și nu primește de la transportatori nici măcar banii de amenzi, să îi poată investi în reparații sau modernizări, acolo unde este cazul. În cazul drumurilor naționale nu funcționează același sistem. Acolo amenzile sunt încasate de administratorul drumului, spre deosebire de drumurile județene, unde banii din amenzi nu merg la Consiliul Județean.
Asta deși noi cheltuim banii pentru investiție, noi cumpărăm cântarele cu care controlăm transportatorii, noi plătim salariile celor care realizează controlul și, în final, noi reparăm, din banii Consiliului Județean, drumurile distruse de transportatorii care nu respectă legea. Am solicitat tuturor președinților din vestul țării o poziție comună pe acest subiect.
Ghidul Arădean: Domnule președinte, la sfârșitul săptămânii trecute v-ați întâlnit, în județul Timiș, cu președinții Consiliilor Județene Timiș, Hunedoara și Caraș-Severin. Am văzut că au apărut deja, în spațiul public, comentarii de genul „vestul se unește". Ce înseamnă, pentru dvs., această unitate?
Iustin Cionca: Bună ziua, pentru mine această unitate înseamnă o normalitate. Suntem patru județe care trebuie să colaborăm, să fim solidari, să ne conjugăm proiectele de dezvoltare, pentru a avea, astfel, împreună, forță în relația cu celelalte regiuni și cu Capitala. Să ne batem pentru descentralizare, ca nu toți banii produși în vest să plece în alte județe! Mă bucură în mod deosebit faptul că la această întâlnire a participat și Sorin Maxim, directorul Agenției de Dezvoltare Regională Vest, pentru că prin această Agenție se vor finanța, în acest ciclu financiar, o parte din proiectele europene ale administrațiilor locale. Proiectele comune puse vineri în discuție de președinții celor patru Consilii Județene au fost legate în principal de inter-conectivitatea dintre județe, eficientizarea activității Euroregiunii Dunăre-Criș-Mureș-Tisa (care vizează cele patru județe), elaborarea unei oferte turistice regionale. Ședința de lucru a vizat și stabilirea unor echipe de lucru pe anumite proiecte de interes comun.
Sper ca genul acesta de întâlniri să aibă loc în fiecare dintre județe, pentru că sunt un instrument bun de construcție și de comunicare. Chiar dacă unele dintre proiectele discutate nu vizează județul Arad în mod direct, pe mine mă interesează și drumurile către obiectivele turistice din Caraș-Severin, de exemplu, pentru că arădenii le frecventează. Întâlnirea este utilă pentru că ne identificăm proiectele strategice, comune, proiectele care vor duce la accelerarea dezvoltării regiunii.
Va trebui să reușim să performăm în vestul țării, ca guvernanții să prindă curaj și să ne dea cu adevărat putere la nivel local și să aplice principiile descentralizării și a subsidiarității. Eu știu că va trebui să ajutăm și județele sărace, dar nu așa cum se întâmplă astăzi, când banii noștri se duc acolo și nu se mai întorc înspre vestul României, unde ei sunt produși. Agenția de Dezvoltare Regională, condusă de Sorin Maxim, este cea mai importantă instituție la nivel regional, pentru că prin ea se vor distribui fondurile europene. De aceea, în opinia mea, Sorin Maxim poate fi considerat un fel de „prim-ministru" al regiunii noastre.
G.A.: Ați afirmat, la un moment dat, că lupta vestului este cu Bucureștiul. La ce vă referiți, mai exact?
I.C. : Da, lupta noastră este în primul rând cu Bucureștiul, să putem fi un sprijin pentru mediul de afaceri, agricultori, pentru fiecare arădean. Oamenii așteaptă multe de la noi, pentru că ne-au votat și au încredere că putem schimba lucrurile în bine. Pentru asta, însă, este nevoie de schimbarea legislației, pentru creșterea competențelor acordate Consiliilor Județene (care în unele situații au mai puține atribuții decât primăriile de comună), și mă refer în primul rând la susținerea mediului de afaceri, agricultură și învățământul profesional.
Lupta noastră este, înainte de toate, cu funcționarii de la Bucureștiul, pe care trebuie să îi convingem că avem nevoie de legi care să ajute activitatea Consiliilor Județene, nu să o blocheze. Avem nevoie de legi care, atunci când ni se transferă atribuții pe hârtie, să ne transfere și resursele necesare. Noi trebuie să avem legi care să ne ajute să punem la muncă fiecare „furnicuță" din regiunea noastră, nu să ținem unii oameni pe asistență socială, când ei sunt apți de muncă. Trebuie să avem legi care să ne permită ca atunci când un agent economic ne cere sprijinul, să i-l putem acorda, să nu lăsăm toată povara pe umerii investitorilor.
Trebuie să avem legi care să ne permită să susținem nu doar învățământul special, pentru copiii cu deficiențe, ci și învățământul profesional care formează forța muncă necesară afacerilor din județ. Trebuie să avem legi care să ne faciliteze relația cu agricultorii, să le putem fi un sprijin, nu doar un umăr pe care plâng atunci când se simt abandonați de funcționarii de la București.
G.A. : Știu că și la nivelul Consiliului Județean Arad, ca la nivelul Consiliului Județean Timiș, de altfel, digitalizarea este la ordinea zilei. Am văzut, de asemenea, declarațiile dvs. anterioare, care avertizau că nu va fi un proces fără asperități.
I.C. : Digitalizarea instituțiilor publice va fi finanțată prin Programul Operațional Regional. Dar pentru ca ea să fie cu adevărat eficientă, ea trebuie să integreze toate instituțiile publice, toate primăriile din județ, Consiliul Județean, ca fluxurile digitale să nu fie dublate de hârtii. Mare atenție, să nu ajungem să digitalizăm birocrația, doar din considerentul că astfel le-ar fi mai ușor unor funcționari care nu țin pasul cu informatizarea! Consiliul Județean Arad și-a anunțat la începutul acestui an intenția de a reduce birocrația și de a elimina din hârtii. Zilnic, semnez sute de documente, cu mii de pagini în total. Intenția Consiliului Județean se bazează pe faptul că, din cauza birocrației, uneori trec trei-patru zile de la înregistrarea petițiilor la Registratură și până când ajung efectiv să intre în soluționare.
Primul pas pe care l-am făcut a fost creșterea ponderii distribuirii electronice a corespondenței, respectiv a petițiilor care intră la noi prin e-mail. Acestea sunt repartizate în timp real către direcțiile și serviciile de specialitate, fără să mai treacă întâi pe la Registratură și să fie date de acolo pe circuit. Cei cărora li se adresează aceste documente se duc să le înregistreze personal, iar pe soft există dovada că au primit acel document, nu există posibilitatea ca el să se piardă.
În următorul pas, Registratura va deveni complet digitală, numărul de înregistrare va fi dat de cel care distribuie corespondența electronică, iar circulația documentelor va fi și ea complet digitală. Pentru implementarea acestui proiect noi am contactat Agenția de Dezvoltare Regională, fiindcă sunt costuri foarte mari, estimate la milioane de euro (incluzând aici și digitalizarea arhivei de aproape 30 de ani a Consiliului Județean). Insist pentru digitalizare pentru că ea nu înseamnă doar viteză de lucru și eficiență mai mare în actul administrativ, ci și transparență în relația cu arădenii.
ADR Vest intenționează să elaboreze o platformă deschisă, care va încuraja și firmele private să contribuie cu soluții la gândirea sistemului. Se va realiza un HAB Digital de Inovare la nivelul regiunii vest (deținător de competențe în domeniul digital) integrat într-o rețea europeană.
G.A. : O altă temă pe care ați ridicat-o la întâlnirea de la Bazoșul Nou, de vineri, a fost aceea a amenzilor pentru cei care distrug drumurile județene. Aici ce schimbări ar fi necesare, domnule președinte Iustin Cionca?
I.C. : Legea care reglementează amenzile acordate pentru depășirea tonajului pe drumurile județene este o lege proastă, pentru că banii colectați din amenzile celor care distrug drumurile nu pot fi folosiți pentru repararea pagubelor produse - este de părere președintele Consiliului Județean Arad, Iustin Cionca. Unii transportatori depășesc intenționat tonajul și distrug drumul, aproape fără niciun fel de consecințe. Amenzile sunt aplicate de Consiliul Județean, dar ele merg în bugetul primăriilor comunale, și de cele mai multe ori nu sunt încasate.
Deci Consiliul Județean, care modernizează drumurile din fonduri proprii sau fonduri europene, face investiția, suferă paguba, dar nu este despăgubit și nu primește de la transportatori nici măcar banii de amenzi, să îi poată investi în reparații sau modernizări, acolo unde este cazul. În cazul drumurilor naționale nu funcționează același sistem. Acolo amenzile sunt încasate de administratorul drumului, spre deosebire de drumurile județene, unde banii din amenzi nu merg la Consiliul Județean.
Asta deși noi cheltuim banii pentru investiție, noi cumpărăm cântarele cu care controlăm transportatorii, noi plătim salariile celor care realizează controlul și, în final, noi reparăm, din banii Consiliului Județean, drumurile distruse de transportatorii care nu respectă legea. Am solicitat tuturor președinților din vestul țării o poziție comună pe acest subiect.
4.756 ron
4.194 ron
