În conformitate cu O.M.A.I. nr. 10 din 7 februarie 2018, publicat în Monitorul Oficial nr. 135 din 13 februarie 2018, s-a aprobat ca Ziua Aniversară a Inspectoratului de Jandarmi Județean Arad să fie 29 ianuarie.
Pentru stabilirea zilei aniversare a unității s-a luat drept criteriu data înființării primei structuri de jandarmerie românească pe teritoriul actualului județ Arad, iar ca reper de legalitate, data intrării în vigoare a primelor acte normative care fac referire la existența acestor structuri.
Astfel, prin Raportul nr. 7397 din 29 ianuarie 1919 al miniștrilor de interne, G.G. Mârzescu, și de război, general de corp de armată Artur Văitoianu, adresat Regelui Ferdinand, se arăta că:
Prin alipirea a noui ținuturi românești și în interesul siguranței naționale a Statului, unitățile actuale ale corpului jandarmeriei fiind insuficiente se simte neapărat nevoia de a se crea noui unități.
Avându-se în vedere prescripțiunile art. 8 și 9 din Legea de organizare a jandarmeriei,
Rugăm respectuos pe Maiestatea Voastră a semna alăturatul proiect de decret-lege pentru înființarea Brigăzei IV de jandarmi.’’
Regele a luat act de acest raport și a promulgat Decretul-Lege nr. 444 la 29 ianuarie 1919.
Ulterior, au stabilite prin decizie a ministrului de interne, în colaborare cu Consiliul Dirigent-Resortul internelor, garnizoanele celor patru unități de jandarmi înființate, Brigada IV Jandarmi și Regimentele 7, 8 și 9 Jandarmi, după cum urmează:
-Brigada 4 Jandarmi-la Sibiu, ulterior la Cluj-Napoca;
-Regimentul 7 Jandarmi-Cluj-Napoca;
-Regimentul 8 Jandarmi-Brașov, și
-Regimentul 9 Jandarmi-Arad.
Regimentul 9 Jandarmi l-a avut drept prim comandant pe lt.-col. Ioan Popovici și a avut garnizoana în Arad între anii 1919-1920, ulterior fiind dislocat la Timișoara. Cazarma unității era situată pe str. Weitzer Janos (ulterior I.I. Brătianu, azi Lucian Blaga), nr. 9 din Arad .
La nivelul comitatului (județului Arad) a existat o companie de jandarmi care s-a organizat cu personal din mers, provenit din teritoriile românești.
Astfel, având în vedere gravele probleme apărute pe teritoriul comitatului Arad, aflat în acea perioadă la vest de linia de demarcație stabilită. Cpt. Vasile Barbu a primit sarcina de a stabili ordinea în aceste teritorii, prin organizarea unei jandarmerii românești, stabilindu-și sediu la Ineu. În acest sens, a reușit într-un termen scurt recrutarea a 80 de jandarmi. Din cauza evenimentelor, a ofensivei maghiare aflată în plină desfășurare, a fost nevoit să se retragă spre Brad unde, a contribuit la formarea Regimentului 86 Infanterie, în vederea participării acestuia la viitoarea contraofensivă a forțelor române.
Odată cu această ofensivă, cpt. Vasile Barbu ajunge cu jandarmii din subordine în cetatea Ineului la 20 aprilie 1919, unde se preocupă de organizarea Jandarmeriei prin selecționarea personalului și formarea structurilor (secții și posturi), dar mai ales prin pregătirea acestor efective (cunoștințe de drept și polițienești, instrucție militară și regulamente, cunoștințe de cultură generală), atât prin cunoștințele proprii cât și cu ajutorul unor specialiști din afara structurii.
S-a achitat în bune condiții de sarcina organizării primelor structuri de jandarmerie, primind aprecieri din partea comandantului Regimentului 9 Jandarmi Arad, lt.-col. Ioan Popovici.
La 10 iulie 1919, cpt. Vasile Barbu își stabilește reședința Companiei de jandarmi la Arad, intrând repede în atribuții. La 17 iulie 1919, alături de numeroși ofițeri din fosta armata austro-ungară, a fost primit în Armata Română cu gradul de maior de infanterie și vechimea de la 1 septembrie 1917 .
Materialul cu caracter istoric referitor la acest eveniment a fost realizat de Plt.-adj. Eugen-Dorin Spătaru, din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Județean Arad, pe baza cercetărilor efectuate în arhive și a studierii unor acte normative și lucrări de specialitate.
În conformitate cu O.M.A.I. nr. 10 din 7 februarie 2018, publicat în Monitorul Oficial nr. 135 din 13 februarie 2018, s-a aprobat ca Ziua Aniversară a Inspectoratului de Jandarmi Județean Arad să fie 29 ianuarie.
Pentru stabilirea zilei aniversare a unității s-a luat drept criteriu data înființării primei structuri de jandarmerie românească pe teritoriul actualului județ Arad, iar ca reper de legalitate, data intrării în vigoare a primelor acte normative care fac referire la existența acestor structuri.
Astfel, prin Raportul nr. 7397 din 29 ianuarie 1919 al miniștrilor de interne, G.G. Mârzescu, și de război, general de corp de armată Artur Văitoianu, adresat Regelui Ferdinand, se arăta că:
Prin alipirea a noui ținuturi românești și în interesul siguranței naționale a Statului, unitățile actuale ale corpului jandarmeriei fiind insuficiente se simte neapărat nevoia de a se crea noui unități.
Avându-se în vedere prescripțiunile art. 8 și 9 din Legea de organizare a jandarmeriei,
Rugăm respectuos pe Maiestatea Voastră a semna alăturatul proiect de decret-lege pentru înființarea Brigăzei IV de jandarmi.’’
Regele a luat act de acest raport și a promulgat Decretul-Lege nr. 444 la 29 ianuarie 1919.
Ulterior, au stabilite prin decizie a ministrului de interne, în colaborare cu Consiliul Dirigent-Resortul internelor, garnizoanele celor patru unități de jandarmi înființate, Brigada IV Jandarmi și Regimentele 7, 8 și 9 Jandarmi, după cum urmează:
-Brigada 4 Jandarmi-la Sibiu, ulterior la Cluj-Napoca;
-Regimentul 7 Jandarmi-Cluj-Napoca;
-Regimentul 8 Jandarmi-Brașov, și
-Regimentul 9 Jandarmi-Arad.
Regimentul 9 Jandarmi l-a avut drept prim comandant pe lt.-col. Ioan Popovici și a avut garnizoana în Arad între anii 1919-1920, ulterior fiind dislocat la Timișoara. Cazarma unității era situată pe str. Weitzer Janos (ulterior I.I. Brătianu, azi Lucian Blaga), nr. 9 din Arad .
La nivelul comitatului (județului Arad) a existat o companie de jandarmi care s-a organizat cu personal din mers, provenit din teritoriile românești.
Astfel, având în vedere gravele probleme apărute pe teritoriul comitatului Arad, aflat în acea perioadă la vest de linia de demarcație stabilită. Cpt. Vasile Barbu a primit sarcina de a stabili ordinea în aceste teritorii, prin organizarea unei jandarmerii românești, stabilindu-și sediu la Ineu. În acest sens, a reușit într-un termen scurt recrutarea a 80 de jandarmi. Din cauza evenimentelor, a ofensivei maghiare aflată în plină desfășurare, a fost nevoit să se retragă spre Brad unde, a contribuit la formarea Regimentului 86 Infanterie, în vederea participării acestuia la viitoarea contraofensivă a forțelor române.
Odată cu această ofensivă, cpt. Vasile Barbu ajunge cu jandarmii din subordine în cetatea Ineului la 20 aprilie 1919, unde se preocupă de organizarea Jandarmeriei prin selecționarea personalului și formarea structurilor (secții și posturi), dar mai ales prin pregătirea acestor efective (cunoștințe de drept și polițienești, instrucție militară și regulamente, cunoștințe de cultură generală), atât prin cunoștințele proprii cât și cu ajutorul unor specialiști din afara structurii.
S-a achitat în bune condiții de sarcina organizării primelor structuri de jandarmerie, primind aprecieri din partea comandantului Regimentului 9 Jandarmi Arad, lt.-col. Ioan Popovici.
La 10 iulie 1919, cpt. Vasile Barbu își stabilește reședința Companiei de jandarmi la Arad, intrând repede în atribuții. La 17 iulie 1919, alături de numeroși ofițeri din fosta armata austro-ungară, a fost primit în Armata Română cu gradul de maior de infanterie și vechimea de la 1 septembrie 1917 .
Materialul cu caracter istoric referitor la acest eveniment a fost realizat de Plt.-adj. Eugen-Dorin Spătaru, din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Județean Arad, pe baza cercetărilor efectuate în arhive și a studierii unor acte normative și lucrări de specialitate.
4.756 ron
4.194 ron
