Ziua Unirii Principatelor Române a fost declarată de către Președintele României, Klaus Iohannis, zi liberă, nelucrătoare.
Președintele a promulgat în data de 7 octombrie lege prin care ziua de 24 ianuarie va fi liberă pentru toți românii.
În luna septembrie Camera Deputaților a adoptat proiectul de lege depus de mai mulți parlamentari cu 209 voturi pentru, 4 împotrivă și 2 abțineri.
Proiectul modifică alineatul 1 al articolului 139 din Legea nr.53/2003 privind Codul Muncii.
Pe lângă noua zi neclurătoare, 24 ianuarie, românii mai stau acasă și în 1 și 2 ianuarie,prima și a doua zi de Paști, 1 mai, prima și a doua zi de Rusalii, 15 august, 30 noiembrie, 1 decembrie și prima şi a doua zi de Crăciun.
Așadar în total românii au 13 zile libere.
Unirea Principatelor Române, cunoscută ca Mica Unire (Marea Unire fiind cea de la 1918), a avut loc la jumătatea secolului al XIX-lea prin unirea statelor Moldova și Țara Românească sub numele Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești. Unirea a fost legată de personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza și de alegerea sa ca domnitor al ambelor principate la 5 ianuarie1859 în Moldova și la 24 ianuarie 1859 în Țara Românească.
Procesul, bazat pe puternica apropiere culturală și economică între cele două țări, a început în 1848, odată cu realizarea uniunii vamale între Moldova și Țara Românească, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu. Deznodământul războiului Crimeii a dus la un context european favorabil realizării unirii. Votul popular favorabil unirii în ambele țări, rezultat în urma unor Adunări ad-hoc în 1857 a dus la Convenția de la Paris din 1858, o înțelegere între Marile Puteri, prin care se accepta o uniune mai mult formală între cele două țări, cu guverne diferite și cu unele instituții comune. La începutul anului 1859 liderul unionist moldovean Alexandru Ioan Cuza a fost ales ca domnitor al Moldovei și Țării Românești, act care a adus cele două state într-o uniune personală. În 1862, cu ajutorul unioniștilor din cele două țări, Cuza a unificat Parlamentul și Guvernul, realizând unirea politică. După înlăturarea sa de la putere în 1866, unirea a fost consolidată prin aducerea pe tron a principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, iar constituția adoptată în acel an a denumit noul stat România, conform WIKIPEDIA.
Ziua Unirii Principatelor Române a fost declarată de către Președintele României, Klaus Iohannis, zi liberă, nelucrătoare.
Președintele a promulgat în data de 7 octombrie lege prin care ziua de 24 ianuarie va fi liberă pentru toți românii.
În luna septembrie Camera Deputaților a adoptat proiectul de lege depus de mai mulți parlamentari cu 209 voturi pentru, 4 împotrivă și 2 abțineri.
Proiectul modifică alineatul 1 al articolului 139 din Legea nr.53/2003 privind Codul Muncii.
Pe lângă noua zi neclurătoare, 24 ianuarie, românii mai stau acasă și în 1 și 2 ianuarie,prima și a doua zi de Paști, 1 mai, prima și a doua zi de Rusalii, 15 august, 30 noiembrie, 1 decembrie și prima şi a doua zi de Crăciun.
Așadar în total românii au 13 zile libere.
Unirea Principatelor Române, cunoscută ca Mica Unire (Marea Unire fiind cea de la 1918), a avut loc la jumătatea secolului al XIX-lea prin unirea statelor Moldova și Țara Românească sub numele Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești. Unirea a fost legată de personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza și de alegerea sa ca domnitor al ambelor principate la 5 ianuarie1859 în Moldova și la 24 ianuarie 1859 în Țara Românească.
Procesul, bazat pe puternica apropiere culturală și economică între cele două țări, a început în 1848, odată cu realizarea uniunii vamale între Moldova și Țara Românească, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu. Deznodământul războiului Crimeii a dus la un context european favorabil realizării unirii. Votul popular favorabil unirii în ambele țări, rezultat în urma unor Adunări ad-hoc în 1857 a dus la Convenția de la Paris din 1858, o înțelegere între Marile Puteri, prin care se accepta o uniune mai mult formală între cele două țări, cu guverne diferite și cu unele instituții comune. La începutul anului 1859 liderul unionist moldovean Alexandru Ioan Cuza a fost ales ca domnitor al Moldovei și Țării Românești, act care a adus cele două state într-o uniune personală. În 1862, cu ajutorul unioniștilor din cele două țări, Cuza a unificat Parlamentul și Guvernul, realizând unirea politică. După înlăturarea sa de la putere în 1866, unirea a fost consolidată prin aducerea pe tron a principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, iar constituția adoptată în acel an a denumit noul stat România, conform WIKIPEDIA.
4.756 ron
4.194 ron
