Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a solicitat oficial Parlamentului European ridicarea imunităţii europarlamentarului Diana Şoşoacă. Procurorii o acuză pe preşedinta partidului S.O.S. România de nu mai puţin de 11 infracţiuni, dosarul vizând atât fapte recente, cât şi incidente mai vechi.
Potrivit anchetatorilor, printre acuzaţiile aduse se numără patru infracţiuni de lipsire de libertate în mod ilegal, ultraj la adresa forţelor de ordine, dar şi promovarea publică a cultului unor persoane condamnate pentru genocid, crime împotriva umanităţii şi crime de război. Totodată, Şoşoacă este acuzată că a promovat idei cu caracter antisemit, fascist, legionar, rasist şi xenofob, precum şi că a negat sau minimalizat în public Holocaustul.
Cercetările vizează mai multe episoade controversate din activitatea politică a senatoarei devenite europarlamentar. În noiembrie 2024, aceasta a participat la o comemorare la Tâncăbeşti, judeţul Ilfov, dedicată lui Corneliu Zelea Codreanu şi altor lideri legionari. Cu o lună înainte, Parchetul General anunţa deja un dosar penal după ce Şoşoacă îi omagiase pe reprezentanţii Mişcării Legionare. În februarie 2025, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc a depus un denunţ împotriva europarlamentarei, acuzând-o că promovează cultul lui Nicolae Ceauşescu, condamnat pentru genocid.
Lista acuzaţiilor mai include şi un episod din 2022, când jurnalista italiană Lucia Goracci a reclamat că, în timpul unui interviu, a fost împiedicată să părăsească biroul senatoarei, incident încheiat la secţia de poliţie.
Solicitarea Parchetului General urmează să fie analizată de Parlamentul European, care poate decide ridicarea imunităţii lui Şoşoacă pentru a permite continuarea anchetei penale. Până la o hotărâre definitivă, europarlamentarul beneficiază de prezumţia de nevinovăţie.
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a solicitat oficial Parlamentului European ridicarea imunităţii europarlamentarului Diana Şoşoacă. Procurorii o acuză pe preşedinta partidului S.O.S. România de nu mai puţin de 11 infracţiuni, dosarul vizând atât fapte recente, cât şi incidente mai vechi.
Potrivit anchetatorilor, printre acuzaţiile aduse se numără patru infracţiuni de lipsire de libertate în mod ilegal, ultraj la adresa forţelor de ordine, dar şi promovarea publică a cultului unor persoane condamnate pentru genocid, crime împotriva umanităţii şi crime de război. Totodată, Şoşoacă este acuzată că a promovat idei cu caracter antisemit, fascist, legionar, rasist şi xenofob, precum şi că a negat sau minimalizat în public Holocaustul.
Cercetările vizează mai multe episoade controversate din activitatea politică a senatoarei devenite europarlamentar. În noiembrie 2024, aceasta a participat la o comemorare la Tâncăbeşti, judeţul Ilfov, dedicată lui Corneliu Zelea Codreanu şi altor lideri legionari. Cu o lună înainte, Parchetul General anunţa deja un dosar penal după ce Şoşoacă îi omagiase pe reprezentanţii Mişcării Legionare. În februarie 2025, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc a depus un denunţ împotriva europarlamentarei, acuzând-o că promovează cultul lui Nicolae Ceauşescu, condamnat pentru genocid.
Lista acuzaţiilor mai include şi un episod din 2022, când jurnalista italiană Lucia Goracci a reclamat că, în timpul unui interviu, a fost împiedicată să părăsească biroul senatoarei, incident încheiat la secţia de poliţie.
Solicitarea Parchetului General urmează să fie analizată de Parlamentul European, care poate decide ridicarea imunităţii lui Şoşoacă pentru a permite continuarea anchetei penale. Până la o hotărâre definitivă, europarlamentarul beneficiază de prezumţia de nevinovăţie.
4.756 ron
4.194 ron
