O parte din bugetarii suedezi au trecut, de mai bine de un an, la programul de lucru de şase ore pe zi. Un parlamentar vrea să implementeze acest model şi în România. Potrivit jurnalul.ro, specialiştii spun că ideea ar putea fi aplicată, dar se îndoiesc că angajatorii ar privi schimbarea cu ochi buni.
Senatorul Timiş Ioan Iovescu spune că micşorarea cu două ore a programului zilnic de lucru este o idee care îl macină de mai mulţi ani, iar aplicarea măsurii în Suedia i-a dat curajul necesar pentru a iniţia un proiect legislativ în acest sens, anul acesta. „Din 2013 mă munceşte acest gând. Iniţial nu am găsit nicio susţinere. Mi s-a spus că cei de la Comunitatea Europeană nu permit aşa ceva, că pierdem investitorii. Dar acum am prins puteri, când am auzit că Suedia aplică ideea, deci treaba cu Comunitatea Europeană nu mai stă în picioare”, spune senatorul.
De mai mulţi ani, România se află constant în topul ţărilor unde angajaţii muncesc cele mai multe ore pe săptămână. În 2015, media orelor de lucru pe săptămână în România era de 40,8, în top cinci al ţărilor UE. La capitolul orelor muncite de angajaţii cu jumătate de normă eram pe primul loc, cu 24,5 ore pe săptămână. Cu toate acestea, productivitatea muncii se menţine la cote minime, fiind cea mai scăzută din Europa, cu excepţia Bulgariei.
Andrei Văcaru, trainer în cadrul companiei de dezvoltare a depar-tamentelor de resurse umane HPDI, spune că niciun angajat nu poate da randament în condiţiile unui program încărcat, iar, cel puţin teoretic, ziua de şase ore de lucru ar fi fezabilă. Specialistul se îndoieşte, însă, că angajatorii ar fi de acord. „Să nu uităm că marile companii au venit în România pentru că aici salariile sunt mai scăzute decât în vestul Europei. O astfel de idee nu va putea avea succes fără voinţa angajatorilor”, spune Andrei Văcaru. „Soluţia corectă ar fi respectarea celor opt ore de lucru, din partea ambelor părţi. Angajatorii să nu ceară ore suplimentare, angajaţii să dea tot ce au mai bun. O companie nu te plăteşte pentru orele petrecute la birou, ci pentru valoarea pe care o aduci acelor ore”.
Studiile arată că depăşirea în mod constant a 50 de ore de lucru pe săptămână poate duce la declinul eficienţei angajaţilor, spune specialistul HPDI.
O oră de muncă nu aduce mari satisfacţii financiare pentru un angajat român, în comparaţie cu vecinii lui din Uniunea Europeană. Potrivit statisticilor Eurostat, angajaţii români obţin, în medie, 2,2 euro pe oră. La polul opus, un angajat norvegian se alege cu 25 de euro după o oră de muncă. Media europeană se situează la 12 euro pentru o oră muncită.
Cum se raportează românii la muncă
- Datele Eurostat arată că românii au printre cele mai scăzute grade de satisfacţie legate de locul lor de muncă din Uniunea Europeană. Astfel, dacă 77% dintre europeni se declară satisfăcuţi de locul lor de muncă, doar 60% dintre angajaţii români spun acelaşi lucru. Mai rău stau doar Grecia (38%) şi Spania (53%).
- Productivitatea muncii în România, calculată ca produsul intern brut împărţit la orele lucrate, arată un indice de 5,6, cel mai mic din UE, după Bulgaria cu 4,9, asta raportat la media UE, care e de 32,1. Norvegia, ţară aflată pe primul loc, are un indice de 69,6.
- În România sunt, în prezent, 4,5 milioane de angajaţi, deşi popula¬ţia aptă de muncă se ridică la 9,2 milioane. 1,2 milioane de români sunt plătiţi din bugetul de stat, în timp ce 3,3 milioane lucrează în sectorul privat. 320.000 lucrează la firme de stat, dar sunt plătiţi din venituri¬le companiilor, nu de la buget. Datele din econo¬mie arată că în piaţa muncii sunt cuprinse 5,85 milioane de persoane, ceea ce arată că 1,35 milioane de români muncesc la negru.
- Stresul de la locul de muncă este principalul factor invocat de 53% dintre angajaţii români atunci când sunt întrebaţi care sunt cauzele bolilor de care suferă.
48 de ore muncite pe săptămână este durata maximă, incluzând orele s u p l i m e n t a re, potrivit legii române.
O parte din bugetarii suedezi au trecut, de mai bine de un an, la programul de lucru de şase ore pe zi. Un parlamentar vrea să implementeze acest model şi în România. Potrivit jurnalul.ro, specialiştii spun că ideea ar putea fi aplicată, dar se îndoiesc că angajatorii ar privi schimbarea cu ochi buni.
Senatorul Timiş Ioan Iovescu spune că micşorarea cu două ore a programului zilnic de lucru este o idee care îl macină de mai mulţi ani, iar aplicarea măsurii în Suedia i-a dat curajul necesar pentru a iniţia un proiect legislativ în acest sens, anul acesta. „Din 2013 mă munceşte acest gând. Iniţial nu am găsit nicio susţinere. Mi s-a spus că cei de la Comunitatea Europeană nu permit aşa ceva, că pierdem investitorii. Dar acum am prins puteri, când am auzit că Suedia aplică ideea, deci treaba cu Comunitatea Europeană nu mai stă în picioare”, spune senatorul.
De mai mulţi ani, România se află constant în topul ţărilor unde angajaţii muncesc cele mai multe ore pe săptămână. În 2015, media orelor de lucru pe săptămână în România era de 40,8, în top cinci al ţărilor UE. La capitolul orelor muncite de angajaţii cu jumătate de normă eram pe primul loc, cu 24,5 ore pe săptămână. Cu toate acestea, productivitatea muncii se menţine la cote minime, fiind cea mai scăzută din Europa, cu excepţia Bulgariei.
Andrei Văcaru, trainer în cadrul companiei de dezvoltare a depar-tamentelor de resurse umane HPDI, spune că niciun angajat nu poate da randament în condiţiile unui program încărcat, iar, cel puţin teoretic, ziua de şase ore de lucru ar fi fezabilă. Specialistul se îndoieşte, însă, că angajatorii ar fi de acord. „Să nu uităm că marile companii au venit în România pentru că aici salariile sunt mai scăzute decât în vestul Europei. O astfel de idee nu va putea avea succes fără voinţa angajatorilor”, spune Andrei Văcaru. „Soluţia corectă ar fi respectarea celor opt ore de lucru, din partea ambelor părţi. Angajatorii să nu ceară ore suplimentare, angajaţii să dea tot ce au mai bun. O companie nu te plăteşte pentru orele petrecute la birou, ci pentru valoarea pe care o aduci acelor ore”.
Studiile arată că depăşirea în mod constant a 50 de ore de lucru pe săptămână poate duce la declinul eficienţei angajaţilor, spune specialistul HPDI.
O oră de muncă nu aduce mari satisfacţii financiare pentru un angajat român, în comparaţie cu vecinii lui din Uniunea Europeană. Potrivit statisticilor Eurostat, angajaţii români obţin, în medie, 2,2 euro pe oră. La polul opus, un angajat norvegian se alege cu 25 de euro după o oră de muncă. Media europeană se situează la 12 euro pentru o oră muncită.
Cum se raportează românii la muncă
- Datele Eurostat arată că românii au printre cele mai scăzute grade de satisfacţie legate de locul lor de muncă din Uniunea Europeană. Astfel, dacă 77% dintre europeni se declară satisfăcuţi de locul lor de muncă, doar 60% dintre angajaţii români spun acelaşi lucru. Mai rău stau doar Grecia (38%) şi Spania (53%).
- Productivitatea muncii în România, calculată ca produsul intern brut împărţit la orele lucrate, arată un indice de 5,6, cel mai mic din UE, după Bulgaria cu 4,9, asta raportat la media UE, care e de 32,1. Norvegia, ţară aflată pe primul loc, are un indice de 69,6.
- În România sunt, în prezent, 4,5 milioane de angajaţi, deşi popula¬ţia aptă de muncă se ridică la 9,2 milioane. 1,2 milioane de români sunt plătiţi din bugetul de stat, în timp ce 3,3 milioane lucrează în sectorul privat. 320.000 lucrează la firme de stat, dar sunt plătiţi din venituri¬le companiilor, nu de la buget. Datele din econo¬mie arată că în piaţa muncii sunt cuprinse 5,85 milioane de persoane, ceea ce arată că 1,35 milioane de români muncesc la negru.
- Stresul de la locul de muncă este principalul factor invocat de 53% dintre angajaţii români atunci când sunt întrebaţi care sunt cauzele bolilor de care suferă.
48 de ore muncite pe săptămână este durata maximă, incluzând orele s u p l i m e n t a re, potrivit legii române.
4.756 ron
4.194 ron
