Sfânta Cuvioasă Parascheva, numită cea nouă, de la Iași, a Moldovei luminătoare și lauda întregii Ortodoxii, este pomenită în calendarul creștin ortodox la 14 octombrie.
În această zi la Catedrala Mitropolitană de la Iași și în toate bisericile ce o au ca ocrotitoare pe Preacuvioasa Maică Parascheva, la sfintele slujbe participă mulți credincioși care cer în rugăciunile lor ajutorul Sfintei Parascheva, cunoscută ca rugătoare și mai ales grabnic ajutătoare a tuturor credincioșilor.
Prăznuirea Sfintei Cuvioase Parascheva face ca la Iași să aibă loc un adevărat pelerinaj bisericesc național, care durează mai multe zile, notează Agerpres.
În popor, Sfânta Parascheva este percepută ca fiind „mare la trup şi urâtă la chip", dar cu un suflet bun, pentru că-i fereşte pe oameni de boli, de grindină, trăsnet şi pe copii îi apără de deochi. Conform dcnews.ro, de la această percepţie i se mai spune şi Sfânta Vineri.
În această zi nu se mănâncă de dulce, nu se lucrează şi se dă de pomană pentru sufletele celor adormiţi. La ţară, în această zi, bătrânii nu făceau nici focul în sobă, pentru a nu atrage asupra casei lor nenorociri.
În tradiţie se spune că fetele care cos şi care spală în ziua Sfintei Parascheva vor rămâne nemăritate.
Sfânta Cuvioasă Parascheva se roagă lui Dumnezeu și pentru femeile însărcinate. Dacă urmează să devii mămica, se spune în popor că este bine să împarți din bucățele tale unor copii sărmani. Vei avea astfel parte de ocrotirea Sfintei la naștere, iar nașterea ta va fi una ușoară, fără dureri.
Potrivit unei superstiții străvechi, printre bucatele mâncate sau date de pomană NU trebuie să se numere și poamele cu cruce, nucile, castraveții sau pepenele roșu. Împarte în schimb must și vin nou, dar și pâine sau lipie.
Tot în această zi, se prezice vremea. Se spune că dacă este o zi frumoasă sau mohorâtă, la fel vor fi şi celelalte sărbători de peste an. Şi ciobanii anticipează vremea în funcţie de mioarele lor, dacă acestea stau adunate una lângă cealaltă, este semn că va urma o iarnă grea.
Numită „luminătoarea casnică a Moldovei", ea este cea mai bătrână sfântă dintre surorile ei, care protejează femeile căsătorite şi pe care le ajută la naştere, care căsătoreşte fetele şi poartă de grijă animalelor sălbatice.
Imaginaţia populară nu cunoaşte limite atunci când vine vorba de Sfânta Parascheva, astfel că, în popor se credea că aceasta ar poseda la curţile ei un căţel de pază cu trup de fier şi dinţi de oţel, numită în mituri Leica-Boldeica. Oamenii din popor credeau că aceasta umblă îmbrăcată în alb sau, negru şi locuieşte în munţi, în păduri sau în ostroavele mării, în cer, în lumea cealaltă, încheie sursa citată.
Sfânta Cuvioasă Parascheva, numită cea nouă, de la Iași, a Moldovei luminătoare și lauda întregii Ortodoxii, este pomenită în calendarul creștin ortodox la 14 octombrie.
În această zi la Catedrala Mitropolitană de la Iași și în toate bisericile ce o au ca ocrotitoare pe Preacuvioasa Maică Parascheva, la sfintele slujbe participă mulți credincioși care cer în rugăciunile lor ajutorul Sfintei Parascheva, cunoscută ca rugătoare și mai ales grabnic ajutătoare a tuturor credincioșilor.
Prăznuirea Sfintei Cuvioase Parascheva face ca la Iași să aibă loc un adevărat pelerinaj bisericesc național, care durează mai multe zile, notează Agerpres.
În popor, Sfânta Parascheva este percepută ca fiind „mare la trup şi urâtă la chip", dar cu un suflet bun, pentru că-i fereşte pe oameni de boli, de grindină, trăsnet şi pe copii îi apără de deochi. Conform dcnews.ro, de la această percepţie i se mai spune şi Sfânta Vineri.
În această zi nu se mănâncă de dulce, nu se lucrează şi se dă de pomană pentru sufletele celor adormiţi. La ţară, în această zi, bătrânii nu făceau nici focul în sobă, pentru a nu atrage asupra casei lor nenorociri.
În tradiţie se spune că fetele care cos şi care spală în ziua Sfintei Parascheva vor rămâne nemăritate.
Sfânta Cuvioasă Parascheva se roagă lui Dumnezeu și pentru femeile însărcinate. Dacă urmează să devii mămica, se spune în popor că este bine să împarți din bucățele tale unor copii sărmani. Vei avea astfel parte de ocrotirea Sfintei la naștere, iar nașterea ta va fi una ușoară, fără dureri.
Potrivit unei superstiții străvechi, printre bucatele mâncate sau date de pomană NU trebuie să se numere și poamele cu cruce, nucile, castraveții sau pepenele roșu. Împarte în schimb must și vin nou, dar și pâine sau lipie.
Tot în această zi, se prezice vremea. Se spune că dacă este o zi frumoasă sau mohorâtă, la fel vor fi şi celelalte sărbători de peste an. Şi ciobanii anticipează vremea în funcţie de mioarele lor, dacă acestea stau adunate una lângă cealaltă, este semn că va urma o iarnă grea.
Numită „luminătoarea casnică a Moldovei", ea este cea mai bătrână sfântă dintre surorile ei, care protejează femeile căsătorite şi pe care le ajută la naştere, care căsătoreşte fetele şi poartă de grijă animalelor sălbatice.
Imaginaţia populară nu cunoaşte limite atunci când vine vorba de Sfânta Parascheva, astfel că, în popor se credea că aceasta ar poseda la curţile ei un căţel de pază cu trup de fier şi dinţi de oţel, numită în mituri Leica-Boldeica. Oamenii din popor credeau că aceasta umblă îmbrăcată în alb sau, negru şi locuieşte în munţi, în păduri sau în ostroavele mării, în cer, în lumea cealaltă, încheie sursa citată.