Centrul pentru străini din localitatea arădeană Horia, destinat în special celor care urmează să fie expulzaţi şi unde în prezent sunt cazate doar trei persoane, a fost extins de la 52 de locuri la 160, fiind construită o clădire nouă, iar investiţia este de 2,3 milioane de euro.
Lucrările de extindere a Centrului de cazare a străinilor luaţi în custodie publică din localitatea arădeană Horia au fost finalizate recent, proiectul ridicându-se la 2.358.893,21 euro, din care 2.148.715,83 euro reprezintă fonduri europene nerambursabile, iar diferenţa a fost asigurată de Ministerul Afacerilor Interne, notează agenţia Mediafax.
Centrul, aflat în subordinea Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI), a fost înfiinţat în anul 2001, iar până la extindere a avut o capacitate de 52 de locuri de cazare.
În 2012, în timpul unei vizite la Horia, ministrul Administraţiei şi Internelor de atunci Mircea Duşă declara că va fi extinsă capacitatea de cazare a centrului cu ajutorul unei finanţări europene, prin Programul General Solidaritatea şi Gestionarea Fluxurilor Migratorii.
Proiectul venea în contextul în care centrul era ocupat, în unele perioade, peste capacitate, fiind şi 70 de străini, în special arabi şi nord-africani.
Potrivit Biroului de presă al Inspectoratului General pentru Imigrări, noua clădire a fost construită în curtea centrului, având 108 locuri de cazare, astfel încât capacitatea totală ajunge acum la 160 de locuri.
Cu toate acestea, centrul este aproape gol în prezent, aici aflându-se doar trei străini. Săptămâna trecută era doar unul, o persoană împotriva căreia a fost dispusă măsura îndepărtării de pe teritoriul României.
Purtătorul de cuvânt al IGI, Ermina Mihai, a declarat azi că numărul persoanelor luate în custodie depinde de zona în care acestea au fost depistate, iar un centru similar există în Bucureşti, susţine sursa citată.
Întrebată dacă acest centru poate găzdui refugiaţi, Ermina Mihai a declarat că ”locaţia nu este destinată cazării persoanelor care solicită sau sunt beneficiare ale unei forme de protecţie internaţională în România”.
”Centrul are un regim închis şi este special amenajat şi destinat cazării temporare a străinilor declaraţi indezirabili sau împotriva cărora s-a dispus măsura returnării ori expulzării şi au fost luaţi în custodie publică, până la îndepărtarea de pe teritoriul României”, a precizat Ermina Mihai.
Cele două clădiri de la Horia oferă condiţii de cazare, hrană, asistenţă medicală şi igienă personală. ”Străinii cazaţi aici au dreptul la asistenţă juridică, medicală şi socială şi la respectarea opiniei şi specificului propriu, în materie religioasă, filozofică şi culturală”, adaugă Ermina Mihai, citată de Mediafax.
Conform art.97 din OUG nr.194/2002, luarea în custodie publică este o măsură de restrângere temporară a libertăţii de mişcare pe teritoriul statului român, dispusă de magistrat împotriva străinului care nu a putut fi îndepărtat sub escortă în termenul prevăzut de lege (24 de ore), precum şi a celor declaraţi indezirabili sau expulzaţi, până la data punerii în executare a hotărârii instanţei de judecată (data îndepărtării de pe teritoriul României).
În martie 2012, o organizaţie internaţională care apără drepturile migranţilor a publicat pe pagina de web un apel al unor refugiaţi aflaţi în centrul din localitatea Horia, care reclamau încălcarea drepturilor şi tratament violent din partea poliţiştilor. Informaţiile au apărut pe pagina web a organizaţiei Migreurop, cu sediul la Paris, care a publicat apelul ce ar fi fost trimis de migranţii aflaţi în Centrul de cazare a străinilor luaţi în custodie publică din localitatea Horia.
"Trebuie să ne ajutaţi, suntem peste 50 de deţinuţi în centrul de detenţie din Arad, în România. Suntem solicitanţi de azil şi am fost închişi aici. Unii suntem aici de o lună, alţii de şapte, opt sau nouă luni. Suntem bărbaţi, însă avem şi o femeie însărcinată printre noi. Suntem maltrataţi, mai rău ca animalele. Poliţiştii din centru ne lovesc, ne bat. Se întâmpla des", se arăta în mărturiile deţinuţilor postate pe site-ul Migreurop.
Potrivit mărturiilor, în 6 martie 2012 poliţiştii din cadrul centrului ar fi vrut să gazeze un bărbat."L-au dus jos în celula de izolare pentru a-l lovi. L-am auzit ţipând din celulele noastre", se arăta în apelul publicat.
Deţinuţii se plângeau că sunt închişi aproape 24 de ore din 24: "Avem dreptul de a ieşi pe hol doar una-două ore pe zi. Nu ni se permit plimbările afară, nu avem acces la televizor, nu putem primi bani de la familiile noastre prin Western Union. Primim mereu acelaşi fel de mâncare. Nu avem acces la niciun medic. Dacă ne îmbolnăvim, nu putem face nimic. În acest moment mai mulţi dintre noi avem mâncărimi de piele pe care le suportăm cu greu, însă nu primim niciun fel de îngrijire".
Deţinuţii spuneau în mărturiile respective că au vrut să facă greva foamei în semn de protest faţă de tratamentul aplicat şi că "anumite persoane sunt într-atât de epuizate încât doresc să se sinucidă".
Mărturiile deţinuţilor publicate pe site-ul reţelei Migreurop arătau că aceştia nu au căldură, nu le funcţionează duşul, iar saltelele sunt în stare foarte proastă.
Contactat atunci de agenţia de presă citată, şeful Centrului de cazare a străinilor luaţi în custodie publică din Horia, Petru Pădurean, declara că nu are cunoştinţă despre astfel de tratamente aplicate deţinuţilor şi că are audienţe de două ori pe săptămână, dar niciun străin nu i-a adus la cunoştinţă acuzaţiile enunţate.
În octombrie 2011, 24 de cetăţeni străini - 16 din Algeria şi opt din Tunisia - au evadat din centru prin forţarea gratiilor de la ferestrele camerelor, sărind gardul. Dintre aceştia, 23 au fost prinşi, majoritatea fiind repatriaţi. De asemenea, în mai 2012 trei algerieni şi un tunisian închişi în centru au fugit.
Centrul pentru străini din localitatea arădeană Horia, destinat în special celor care urmează să fie expulzaţi şi unde în prezent sunt cazate doar trei persoane, a fost extins de la 52 de locuri la 160, fiind construită o clădire nouă, iar investiţia este de 2,3 milioane de euro.
Lucrările de extindere a Centrului de cazare a străinilor luaţi în custodie publică din localitatea arădeană Horia au fost finalizate recent, proiectul ridicându-se la 2.358.893,21 euro, din care 2.148.715,83 euro reprezintă fonduri europene nerambursabile, iar diferenţa a fost asigurată de Ministerul Afacerilor Interne, notează agenţia Mediafax.
Centrul, aflat în subordinea Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI), a fost înfiinţat în anul 2001, iar până la extindere a avut o capacitate de 52 de locuri de cazare.
În 2012, în timpul unei vizite la Horia, ministrul Administraţiei şi Internelor de atunci Mircea Duşă declara că va fi extinsă capacitatea de cazare a centrului cu ajutorul unei finanţări europene, prin Programul General Solidaritatea şi Gestionarea Fluxurilor Migratorii.
Proiectul venea în contextul în care centrul era ocupat, în unele perioade, peste capacitate, fiind şi 70 de străini, în special arabi şi nord-africani.
Potrivit Biroului de presă al Inspectoratului General pentru Imigrări, noua clădire a fost construită în curtea centrului, având 108 locuri de cazare, astfel încât capacitatea totală ajunge acum la 160 de locuri.
Cu toate acestea, centrul este aproape gol în prezent, aici aflându-se doar trei străini. Săptămâna trecută era doar unul, o persoană împotriva căreia a fost dispusă măsura îndepărtării de pe teritoriul României.
Purtătorul de cuvânt al IGI, Ermina Mihai, a declarat azi că numărul persoanelor luate în custodie depinde de zona în care acestea au fost depistate, iar un centru similar există în Bucureşti, susţine sursa citată.
Întrebată dacă acest centru poate găzdui refugiaţi, Ermina Mihai a declarat că ”locaţia nu este destinată cazării persoanelor care solicită sau sunt beneficiare ale unei forme de protecţie internaţională în România”.
”Centrul are un regim închis şi este special amenajat şi destinat cazării temporare a străinilor declaraţi indezirabili sau împotriva cărora s-a dispus măsura returnării ori expulzării şi au fost luaţi în custodie publică, până la îndepărtarea de pe teritoriul României”, a precizat Ermina Mihai.
Cele două clădiri de la Horia oferă condiţii de cazare, hrană, asistenţă medicală şi igienă personală. ”Străinii cazaţi aici au dreptul la asistenţă juridică, medicală şi socială şi la respectarea opiniei şi specificului propriu, în materie religioasă, filozofică şi culturală”, adaugă Ermina Mihai, citată de Mediafax.
Conform art.97 din OUG nr.194/2002, luarea în custodie publică este o măsură de restrângere temporară a libertăţii de mişcare pe teritoriul statului român, dispusă de magistrat împotriva străinului care nu a putut fi îndepărtat sub escortă în termenul prevăzut de lege (24 de ore), precum şi a celor declaraţi indezirabili sau expulzaţi, până la data punerii în executare a hotărârii instanţei de judecată (data îndepărtării de pe teritoriul României).
În martie 2012, o organizaţie internaţională care apără drepturile migranţilor a publicat pe pagina de web un apel al unor refugiaţi aflaţi în centrul din localitatea Horia, care reclamau încălcarea drepturilor şi tratament violent din partea poliţiştilor. Informaţiile au apărut pe pagina web a organizaţiei Migreurop, cu sediul la Paris, care a publicat apelul ce ar fi fost trimis de migranţii aflaţi în Centrul de cazare a străinilor luaţi în custodie publică din localitatea Horia.
"Trebuie să ne ajutaţi, suntem peste 50 de deţinuţi în centrul de detenţie din Arad, în România. Suntem solicitanţi de azil şi am fost închişi aici. Unii suntem aici de o lună, alţii de şapte, opt sau nouă luni. Suntem bărbaţi, însă avem şi o femeie însărcinată printre noi. Suntem maltrataţi, mai rău ca animalele. Poliţiştii din centru ne lovesc, ne bat. Se întâmpla des", se arăta în mărturiile deţinuţilor postate pe site-ul Migreurop.
Potrivit mărturiilor, în 6 martie 2012 poliţiştii din cadrul centrului ar fi vrut să gazeze un bărbat."L-au dus jos în celula de izolare pentru a-l lovi. L-am auzit ţipând din celulele noastre", se arăta în apelul publicat.
Deţinuţii se plângeau că sunt închişi aproape 24 de ore din 24: "Avem dreptul de a ieşi pe hol doar una-două ore pe zi. Nu ni se permit plimbările afară, nu avem acces la televizor, nu putem primi bani de la familiile noastre prin Western Union. Primim mereu acelaşi fel de mâncare. Nu avem acces la niciun medic. Dacă ne îmbolnăvim, nu putem face nimic. În acest moment mai mulţi dintre noi avem mâncărimi de piele pe care le suportăm cu greu, însă nu primim niciun fel de îngrijire".
Deţinuţii spuneau în mărturiile respective că au vrut să facă greva foamei în semn de protest faţă de tratamentul aplicat şi că "anumite persoane sunt într-atât de epuizate încât doresc să se sinucidă".
Mărturiile deţinuţilor publicate pe site-ul reţelei Migreurop arătau că aceştia nu au căldură, nu le funcţionează duşul, iar saltelele sunt în stare foarte proastă.
Contactat atunci de agenţia de presă citată, şeful Centrului de cazare a străinilor luaţi în custodie publică din Horia, Petru Pădurean, declara că nu are cunoştinţă despre astfel de tratamente aplicate deţinuţilor şi că are audienţe de două ori pe săptămână, dar niciun străin nu i-a adus la cunoştinţă acuzaţiile enunţate.
În octombrie 2011, 24 de cetăţeni străini - 16 din Algeria şi opt din Tunisia - au evadat din centru prin forţarea gratiilor de la ferestrele camerelor, sărind gardul. Dintre aceştia, 23 au fost prinşi, majoritatea fiind repatriaţi. De asemenea, în mai 2012 trei algerieni şi un tunisian închişi în centru au fugit.
4.756 ron
4.194 ron
