În prezent, angajatorul este îndreptăţit să suspende contractul individual de muncă al unui salariat în mai multe situaţii, excepţie făcând cea care a fost găsită a fi neconstituţională, notează avocatnet.ro.
În perioada de suspendare a contractului, salariatul nu mai munceşte şi nu i se mai plăteşte salariul. Totuşi, în acest interval de timp pot continua să existe alte drepturi şi obligaţii ale părţilor, în măsura în care acestea sunt prevăzute prin legi speciale, contractul colectiv de muncă aplicabil, contractele individuale de muncă sau regulamentele interne.
"În cazul suspendării contractului individual de muncă din cauza unei fapte imputabile salariatului, pe durata suspendării acesta nu va beneficia de niciun drept care rezultă din calitatea sa de salariat", este subliniat în Codul muncii.
Concret, suspendarea contractului de muncă, din iniţiativă angajatorului, poate interveni în următoarele situaţii:
-
pe durata cercetării disciplinare prealabile;
-
salariatul a fost trimis în judecată pentru fapte penale incompatibile cu funcţia deţinută, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti;
-
în cazul întreruperii sau reducerii temporare a activităţii, fără încetarea raportului de muncă, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare;
-
în cazul în care împotriva salariatului s-a luat, în condiţiile Codului de procedura penală, măsură controlului judiciar ori a controlului judiciar pe cauţiune, dacă în sarcina acestuia au fost stabilite obligaţii care împiedică executarea contractului de muncă, precum şi în cazul în care salariatul este arestat la domiciliu, iar conţinutul măsurii împiedica executarea contractului de muncă;
-
pe durata detaşării;
-
pe durata suspendării de către autorităţile competente a avizelor, autorizaţiilor sau atestărilor necesare pentru exercitarea profesiilor.
În situaţiile enumerate la primele două puncte, salariatul îşi reia activitatea dacă este găsit nevinovat şi, totodată, i se plăteşte o despăgubire egală cu salariul şi celelalte drepturi de care a fost lipsit pe durata suspendării. Aceeaşi regulă se aplică până ieri şi în cazul în care angajatorul formula o plângere penală împotriva salariatului.
Referitor la reducerea temporară a activităţii pentru perioade mai mari de 30 de zile lucrătoare, angajatorul poate să reducă programul de lucru de la cinci la patru zile pe săptămână, cu micşorarea corespunzătoare a salariului, mai precizează sursa citată. Măsura se poate aplica până la remedierea situaţiei care a cauzat reducerea programului.
Angajatul poate cere suspendarea pentru a beneficia de anumite concedii
Referitor la suspendarea contractului din iniţiativa salariatului, actul normativ dispune că acest lucru se poate întâmpla de obicei atunci când acesta vrea să beneficieze de anumite concedii. Mai precis, angajatul poate să ceară suspendarea în următoarele situaţii:
-
concediul pentru creşterea copilului în vârstă de până la doi ani sau, în cazul copilului cu handicap, până la împlinirea vârstei de trei ani;
-
concediul pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la şapte ani sau, în cazul copilului cu handicap, pentru afecţiuni intercurente, până la împlinirea vârstei de 18 ani;
-
concediul paternal;
-
concediul pentru formare profesională;
-
exercitarea unor funcţii elective în cadrul organismelor profesionale constituite la nivel central sau local, pe toată durata mandatului;
-
participarea la grevă.
Totodată, trebuie reţinut că suspendarea de drept intervine, de exemplu, atunci când este vorba de concediul de maternitate, concediul pentru incapacitate temporară de muncă sau la momentul arestării preventive a salariatului.
Atenţie! Dacă angajatul lipseşte de la serviciu fără a avea un motiv întemeiat în acest sens, contractul îi poate fi suspendat. Însă numai în condiţiile stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil, contractul individual de muncă şi regulamentul intern.
În prezent, angajatorul este îndreptăţit să suspende contractul individual de muncă al unui salariat în mai multe situaţii, excepţie făcând cea care a fost găsită a fi neconstituţională, notează avocatnet.ro.
În perioada de suspendare a contractului, salariatul nu mai munceşte şi nu i se mai plăteşte salariul. Totuşi, în acest interval de timp pot continua să existe alte drepturi şi obligaţii ale părţilor, în măsura în care acestea sunt prevăzute prin legi speciale, contractul colectiv de muncă aplicabil, contractele individuale de muncă sau regulamentele interne.
"În cazul suspendării contractului individual de muncă din cauza unei fapte imputabile salariatului, pe durata suspendării acesta nu va beneficia de niciun drept care rezultă din calitatea sa de salariat", este subliniat în Codul muncii.
Concret, suspendarea contractului de muncă, din iniţiativă angajatorului, poate interveni în următoarele situaţii:
-
pe durata cercetării disciplinare prealabile;
-
salariatul a fost trimis în judecată pentru fapte penale incompatibile cu funcţia deţinută, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti;
-
în cazul întreruperii sau reducerii temporare a activităţii, fără încetarea raportului de muncă, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare;
-
în cazul în care împotriva salariatului s-a luat, în condiţiile Codului de procedura penală, măsură controlului judiciar ori a controlului judiciar pe cauţiune, dacă în sarcina acestuia au fost stabilite obligaţii care împiedică executarea contractului de muncă, precum şi în cazul în care salariatul este arestat la domiciliu, iar conţinutul măsurii împiedica executarea contractului de muncă;
-
pe durata detaşării;
-
pe durata suspendării de către autorităţile competente a avizelor, autorizaţiilor sau atestărilor necesare pentru exercitarea profesiilor.
În situaţiile enumerate la primele două puncte, salariatul îşi reia activitatea dacă este găsit nevinovat şi, totodată, i se plăteşte o despăgubire egală cu salariul şi celelalte drepturi de care a fost lipsit pe durata suspendării. Aceeaşi regulă se aplică până ieri şi în cazul în care angajatorul formula o plângere penală împotriva salariatului.
Referitor la reducerea temporară a activităţii pentru perioade mai mari de 30 de zile lucrătoare, angajatorul poate să reducă programul de lucru de la cinci la patru zile pe săptămână, cu micşorarea corespunzătoare a salariului, mai precizează sursa citată. Măsura se poate aplica până la remedierea situaţiei care a cauzat reducerea programului.
Angajatul poate cere suspendarea pentru a beneficia de anumite concedii
Referitor la suspendarea contractului din iniţiativa salariatului, actul normativ dispune că acest lucru se poate întâmpla de obicei atunci când acesta vrea să beneficieze de anumite concedii. Mai precis, angajatul poate să ceară suspendarea în următoarele situaţii:
-
concediul pentru creşterea copilului în vârstă de până la doi ani sau, în cazul copilului cu handicap, până la împlinirea vârstei de trei ani;
-
concediul pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la şapte ani sau, în cazul copilului cu handicap, pentru afecţiuni intercurente, până la împlinirea vârstei de 18 ani;
-
concediul paternal;
-
concediul pentru formare profesională;
-
exercitarea unor funcţii elective în cadrul organismelor profesionale constituite la nivel central sau local, pe toată durata mandatului;
-
participarea la grevă.
Totodată, trebuie reţinut că suspendarea de drept intervine, de exemplu, atunci când este vorba de concediul de maternitate, concediul pentru incapacitate temporară de muncă sau la momentul arestării preventive a salariatului.
Atenţie! Dacă angajatul lipseşte de la serviciu fără a avea un motiv întemeiat în acest sens, contractul îi poate fi suspendat. Însă numai în condiţiile stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil, contractul individual de muncă şi regulamentul intern.
4.756 ron
4.194 ron
