România va avea parte în perioada 13 – 16 noiembrie de condiții de stabilitate atmosferică, determinate de prezența regimului anticiclonic la suprafață și de aerul tot mai cald ce va avansa în straturile mai înalte ale troposferei. Astfel, avem o situație în care se vor dezvolta inversiuni de temperatură – aer rece și umed ce va persista în zonele joase de relief și aer cald la înălțime.
Aceste elemente vor influența diferit evoluția vremii pe trepte de relief, respectiv o vreme în general închisă la câmpie, pe văi și în depresiuni, unde va fi ceață sau nebulozitate stratiformă, în timp ce la deal și la munte cerul se va menține mai mult senin.
Încă din dimineața zilei de joi (13 noiembrie) a fost observată această distribuție diferită a nebulozității pe trepte de relief. Câmpia Română, Câmpia de Vest și văile din Transilvania au fost acoperite de nori stratiformi sau ceață, iar zonele montane și subcarpatice au avut parte de cer mai mult senin.
Răcirea radiativă din timpul nopții a favorizat dezvoltarea inversiunii termice de suprafață (ceață inițiată radiativ), iar în zilele de 14 și 15 noiembrie pe fondul pătrunderii de aer tot mai cald în altitudine, inversiunea termică se va intensifica, iar ceața ar urma să fie menținută advectiv.
Prin urmare vor fi zone, în special din sudul teritoriului, unde ceața și norii stratiformi vor persista, iar în consecință amplitudinea termică de la zi la noapte va fi redusă. În aceste zone cu ceață persistentă temperaturile nu vor trece după-amiază de 10...12 grade, în timp ce în zonele subcarpatice și chiar la munte vor fi temperaturi cu mult peste normalul climatologic specific acestei date (15...21 de grade).
Sondajele probabile valabile pentru după-amiaza zilei de 15 noiembrie indică posibilitatea ca inversiunea termică să persiste.
În perioada 17 – 21 noiembrie la nivelul României vremea va fi schimbătoare și cu alternanțe termice semnificative de la o zi la alta.
În 17-18 noiembrie, o arie depresionară dezvoltată în centrul Europei va evolua și peste România, astfel mai întâi frontul cald, apoi și frontul rece vor aborda în special regiunile vestice, nordice și centrale ale țării, unde vor fi precipitații sub formă de ploaie, iar în zonele de munte și lapoviță și ninsoare. De asemenea, vântul se va intensifica temporar în toate regiunile.
Marți 18 noiembrie, presiunea atmosferică va crește semnificativ, însă începând cu 19 noiembrie va scădea. Ariile ciclonice ce se vor dezvolta în bazinul Mării Mediterane ar urma să se angajeze pe o traiectorie spre Câmpia Panonică (traiectorie 1 a). Prin urmare precipitațiile vor reveni la nivelul României (în perioada 19-21 noiembrie), iar mai ales în jumătatea de vest, local, vor fi și cantități de apă însemnate.
Din punct de vedere termic, după răcirea de scurtă durată așteptată să se producă în 18 noiembrie, va urma o nouă încălzire în perioada 19-21 noiembrie, încălzire asociată cu pătrunderea masei de aer cald de origine mediteraneeană. Astfel, temperaturile estimate vor atinge din nou la valori în jurul a 20 de grade, cel mai probabil în sud-est.
Cele mai ridicate temperaturi maxime înregistrate în a doua decadă a lunii noiembrie au avut loc în anii 1927, 1963, 2010 și chiar în 2019.
Pe 12 noiembrie 2019 la Zimnicea au fost 26.1 grade Celsius. La București-Filaret, recordul pentru a doua decadă a lunii noiembrie s-a înregistrat pe 17 noiembrie 1963 și a fost de 25.5 grade Celsius.
sursa: ANM

România va avea parte în perioada 13 – 16 noiembrie de condiții de stabilitate atmosferică, determinate de prezența regimului anticiclonic la suprafață și de aerul tot mai cald ce va avansa în straturile mai înalte ale troposferei. Astfel, avem o situație în care se vor dezvolta inversiuni de temperatură – aer rece și umed ce va persista în zonele joase de relief și aer cald la înălțime.
Aceste elemente vor influența diferit evoluția vremii pe trepte de relief, respectiv o vreme în general închisă la câmpie, pe văi și în depresiuni, unde va fi ceață sau nebulozitate stratiformă, în timp ce la deal și la munte cerul se va menține mai mult senin.
Încă din dimineața zilei de joi (13 noiembrie) a fost observată această distribuție diferită a nebulozității pe trepte de relief. Câmpia Română, Câmpia de Vest și văile din Transilvania au fost acoperite de nori stratiformi sau ceață, iar zonele montane și subcarpatice au avut parte de cer mai mult senin.
Răcirea radiativă din timpul nopții a favorizat dezvoltarea inversiunii termice de suprafață (ceață inițiată radiativ), iar în zilele de 14 și 15 noiembrie pe fondul pătrunderii de aer tot mai cald în altitudine, inversiunea termică se va intensifica, iar ceața ar urma să fie menținută advectiv.
Prin urmare vor fi zone, în special din sudul teritoriului, unde ceața și norii stratiformi vor persista, iar în consecință amplitudinea termică de la zi la noapte va fi redusă. În aceste zone cu ceață persistentă temperaturile nu vor trece după-amiază de 10...12 grade, în timp ce în zonele subcarpatice și chiar la munte vor fi temperaturi cu mult peste normalul climatologic specific acestei date (15...21 de grade).
Sondajele probabile valabile pentru după-amiaza zilei de 15 noiembrie indică posibilitatea ca inversiunea termică să persiste.
În perioada 17 – 21 noiembrie la nivelul României vremea va fi schimbătoare și cu alternanțe termice semnificative de la o zi la alta.
În 17-18 noiembrie, o arie depresionară dezvoltată în centrul Europei va evolua și peste România, astfel mai întâi frontul cald, apoi și frontul rece vor aborda în special regiunile vestice, nordice și centrale ale țării, unde vor fi precipitații sub formă de ploaie, iar în zonele de munte și lapoviță și ninsoare. De asemenea, vântul se va intensifica temporar în toate regiunile.
Marți 18 noiembrie, presiunea atmosferică va crește semnificativ, însă începând cu 19 noiembrie va scădea. Ariile ciclonice ce se vor dezvolta în bazinul Mării Mediterane ar urma să se angajeze pe o traiectorie spre Câmpia Panonică (traiectorie 1 a). Prin urmare precipitațiile vor reveni la nivelul României (în perioada 19-21 noiembrie), iar mai ales în jumătatea de vest, local, vor fi și cantități de apă însemnate.
Din punct de vedere termic, după răcirea de scurtă durată așteptată să se producă în 18 noiembrie, va urma o nouă încălzire în perioada 19-21 noiembrie, încălzire asociată cu pătrunderea masei de aer cald de origine mediteraneeană. Astfel, temperaturile estimate vor atinge din nou la valori în jurul a 20 de grade, cel mai probabil în sud-est.
Cele mai ridicate temperaturi maxime înregistrate în a doua decadă a lunii noiembrie au avut loc în anii 1927, 1963, 2010 și chiar în 2019.
Pe 12 noiembrie 2019 la Zimnicea au fost 26.1 grade Celsius. La București-Filaret, recordul pentru a doua decadă a lunii noiembrie s-a înregistrat pe 17 noiembrie 1963 și a fost de 25.5 grade Celsius.
sursa: ANM