În fiecare an, la 17 iunie, este marcată Ziua mondială pentru combaterea deşertificării şi a secetei (World Day to Combat Desertification).
Scopul acestei zile este de a sublinia necesitatea stopării sau încetinirii procesului de deşertificare şi conştientizarea efectelor secetei. 17 iunie reprezintă o ocazie pentru a reliefa existenţa soluţiilor care pot fi implementate adecvat, cu participarea comunităţii şi prin cooperarea tuturor părţilor implicate.
În peste 100 de ţări, 1 miliard de oameni din populaţia lumii de 6 miliarde este afectat de deşertificare. Schimbările climatice pot precipita procesul de deşertificare, însă activităţile umane sunt cauza principală cea mai frecventă.
Supracultivarea epuizează solul. Despăduririle înlătură copacii care susţin solul fertil de pământ. Păşunarea în exces dezgoleşte pământul de iarbă. Unul dintre principalele instrumente de combatere a extinderii deşertificării este plantarea de arbori şi alte plante care menţin calitatea solurilor.
Pentru prima dată Ziua mondială pentru combaterea deşertificării şi a secetei a fost marcată cu ocazia împlinirii unui an de la semnarea, la 17 iunie 1994, la Paris, a Convenţiei internaţionale privind lupta împotriva deşertificării.
În 1994, Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a declarat, prin Rezoluţia 49/115, data de 17 iunie ca fiind Ziua mondială pentru combaterea deşertificării şi a secetei.
Potrivit Naţiunilor Unite, o treime din suprafaţa planetei este ameninţată cu deşertificarea şi peste un miliard de persoane din aproximativ 100 state sunt expuse efectelor nefaste ale acestui fenomen.
Pierderile economice sunt evaluate la circa 42 miliarde dolari anual. Fenomenul deşertificării, la originea căruia se află seceta, schimbările climatice, dar şi acţiunea omului, este mai grav în Africa şi Asia.
Sursa: Ipm Protecția Mediului
În fiecare an, la 17 iunie, este marcată Ziua mondială pentru combaterea deşertificării şi a secetei (World Day to Combat Desertification).
Scopul acestei zile este de a sublinia necesitatea stopării sau încetinirii procesului de deşertificare şi conştientizarea efectelor secetei. 17 iunie reprezintă o ocazie pentru a reliefa existenţa soluţiilor care pot fi implementate adecvat, cu participarea comunităţii şi prin cooperarea tuturor părţilor implicate.
În peste 100 de ţări, 1 miliard de oameni din populaţia lumii de 6 miliarde este afectat de deşertificare. Schimbările climatice pot precipita procesul de deşertificare, însă activităţile umane sunt cauza principală cea mai frecventă.
Supracultivarea epuizează solul. Despăduririle înlătură copacii care susţin solul fertil de pământ. Păşunarea în exces dezgoleşte pământul de iarbă. Unul dintre principalele instrumente de combatere a extinderii deşertificării este plantarea de arbori şi alte plante care menţin calitatea solurilor.
Pentru prima dată Ziua mondială pentru combaterea deşertificării şi a secetei a fost marcată cu ocazia împlinirii unui an de la semnarea, la 17 iunie 1994, la Paris, a Convenţiei internaţionale privind lupta împotriva deşertificării.
În 1994, Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a declarat, prin Rezoluţia 49/115, data de 17 iunie ca fiind Ziua mondială pentru combaterea deşertificării şi a secetei.
Potrivit Naţiunilor Unite, o treime din suprafaţa planetei este ameninţată cu deşertificarea şi peste un miliard de persoane din aproximativ 100 state sunt expuse efectelor nefaste ale acestui fenomen.
Pierderile economice sunt evaluate la circa 42 miliarde dolari anual. Fenomenul deşertificării, la originea căruia se află seceta, schimbările climatice, dar şi acţiunea omului, este mai grav în Africa şi Asia.
Sursa: Ipm Protecția Mediului
4.756 ron
4.194 ron
