29 octombrie- „Ziua internaţională a Internetului”, celebrată pentru prima dată în 1999, cu ocazia celei de-a 30-a aniversări a lansării acestui „instrument” de comunicare (la 29.10.1969 un grup de cercetători americani în domeniul computerelor reuşea să transmită un mesaj de pe un computer pe altul).
Precursorul Internetului datează din 1965, când Agenţia pentru Proiecte de Cercetare Avansată in domeniul Apărării a Departamentului Apărării al SUA (Defence Advanced Research Projects Agency, DARPA) a creat prima reţea de computere interconectate sub numele ARPANET.
În 1959 John McCarthy, profesor la Universitatea Stanford, al cărui nume va fi asociat cu inteligenţa artificială, găseşte soluţia de a conecta mai multe terminale la un singur calculator central: time-sharing (partajarea timpului). Aceasta este o modalitate de lucru în care mai multe aplicaţii (programe de calculator) solicită acces concurenţial la o resursă (fizică sau logică), prin care fiecărei aplicaţii i se alocă un anumit timp pentru folosirea resursei solicitate. Apărând apoi primele calculatoare în marile universităţi se pune problema interconectării acestora.
Cercetătorul Lawrence Roberts susţine o soluţie de interconectare prin comutare de pachete (packet switching) în modelul numit „client-server”. Astfel, pentru a transmite informaţia, aceasta este mărunţită în porţiuni mici, denumite pachete. Ca şi la poşta clasică, fiecare pachet conţine informaţii referitore la destinatar, astfel încât el să poată fi corect dirijat pe reţea. La destinaţie întreaga informaţie este reasamblată.
Deşi această metodă întâmpină rezistenţă din partea specialiştilor, în 1969 începe să funcţioneze reţeaua „ARPANET” între 4 noduri: University of California din Los Angeles (UCLA), University of California din Santa Ana, University of Utah şi Stanford Research Institute (SRI). Toate acestea au fost codificate într-un protocol care reglementa transmisia de date. În forma sa finală, acesta era TCP/IP (Transmission Control Protocol / Internet Protocol), creat de Vint Cerf şi Robert Kahn în 1970 şi care este şi acum baza Internetului.
TCP/IP face posibil ca modele diferite de calculatoare, de exemplu cele compatibile cu IBM sau şi Mac’s, folosind sisteme diferite de operare, cum ar fi UNIX, Windows, MacOS etc. să se „înţeleagă” unele cu altele. În acest fel, Internetul urma să devină cu adevărat independent de platforma harware utilizată. Prima conexiune ARPANET a fost realizată în 29 octombrie 1969, ora 22:30 între University of California din Los Angeles şi Institutul de Cercetare Stanford şi a decurs astfel: cei de la un capat al reţelei au tastat un “L” şi apoi, prin telefon, au cerut confirmarea funcţionării transferului de date de la cei de la celalalt capat al conexiunii.
Sursa: jurnalspiritual.eu
29 octombrie- „Ziua internaţională a Internetului”, celebrată pentru prima dată în 1999, cu ocazia celei de-a 30-a aniversări a lansării acestui „instrument” de comunicare (la 29.10.1969 un grup de cercetători americani în domeniul computerelor reuşea să transmită un mesaj de pe un computer pe altul).
Precursorul Internetului datează din 1965, când Agenţia pentru Proiecte de Cercetare Avansată in domeniul Apărării a Departamentului Apărării al SUA (Defence Advanced Research Projects Agency, DARPA) a creat prima reţea de computere interconectate sub numele ARPANET.
În 1959 John McCarthy, profesor la Universitatea Stanford, al cărui nume va fi asociat cu inteligenţa artificială, găseşte soluţia de a conecta mai multe terminale la un singur calculator central: time-sharing (partajarea timpului). Aceasta este o modalitate de lucru în care mai multe aplicaţii (programe de calculator) solicită acces concurenţial la o resursă (fizică sau logică), prin care fiecărei aplicaţii i se alocă un anumit timp pentru folosirea resursei solicitate. Apărând apoi primele calculatoare în marile universităţi se pune problema interconectării acestora.
Cercetătorul Lawrence Roberts susţine o soluţie de interconectare prin comutare de pachete (packet switching) în modelul numit „client-server”. Astfel, pentru a transmite informaţia, aceasta este mărunţită în porţiuni mici, denumite pachete. Ca şi la poşta clasică, fiecare pachet conţine informaţii referitore la destinatar, astfel încât el să poată fi corect dirijat pe reţea. La destinaţie întreaga informaţie este reasamblată.
Deşi această metodă întâmpină rezistenţă din partea specialiştilor, în 1969 începe să funcţioneze reţeaua „ARPANET” între 4 noduri: University of California din Los Angeles (UCLA), University of California din Santa Ana, University of Utah şi Stanford Research Institute (SRI). Toate acestea au fost codificate într-un protocol care reglementa transmisia de date. În forma sa finală, acesta era TCP/IP (Transmission Control Protocol / Internet Protocol), creat de Vint Cerf şi Robert Kahn în 1970 şi care este şi acum baza Internetului.
TCP/IP face posibil ca modele diferite de calculatoare, de exemplu cele compatibile cu IBM sau şi Mac’s, folosind sisteme diferite de operare, cum ar fi UNIX, Windows, MacOS etc. să se „înţeleagă” unele cu altele. În acest fel, Internetul urma să devină cu adevărat independent de platforma harware utilizată. Prima conexiune ARPANET a fost realizată în 29 octombrie 1969, ora 22:30 între University of California din Los Angeles şi Institutul de Cercetare Stanford şi a decurs astfel: cei de la un capat al reţelei au tastat un “L” şi apoi, prin telefon, au cerut confirmarea funcţionării transferului de date de la cei de la celalalt capat al conexiunii.
Sursa: jurnalspiritual.eu
4.756 ron
4.194 ron
