Eurodeputatul Gheorghe FALCĂ (PNL/PPE) a analizat situația pieței muncii din România, pornind de la datele Eurostat care arată că România este pe locul patru în Uniunea Europeană în ceea ce privește șomajul în rândul tinerilor.
„România se confruntă cu o criză acută a forței de muncă. Mai mult, 22% dintre tinerii români, care se pot angaja legal, nu lucrează, în timp ce media europeană este de 14%. În tot acest timp, am ajuns să importăm anual tot mai mulți angajați de pe alte continente. Cum s-a ajuns aici? Care sunt cauzele reale? Motivele sunt multe și vorbim despre un cumul de factori. Pornim de la cel mai simplu motiv, cel pe care românii tind să îl dea instinctiv pentru orice: Statul. Doar că în acest caz vorbim de firme private și vorbim despre cetățeni adulți, chiar dacă tineri, care iau, sau nu, decizia personală de a se angaja. Mai departe, o altă cauză ar fi Educația. Este evident că între școală și piața muncii există un decalaj care pare tot mai mare. Dar, să nu ne amăgim. Nicăieri, absolut nicăieri în lume sistemul național de educație nu rezolvă instant nevoile angajatorilor. Nu are cum, pentru că el este unul general și nu specific. Așadar, în această speță furnizorii privați, școlile de meserii, sunt cei care pot să se adapteze extrem de repede și pe termen scurt nevoilor de pe piața economică.
Al treilea pilon important în analiza acestei situații de fapt este Familia. Spre deosebire de Occident - unde există o cultura de a începe munca încă din facultate, poate chiar din liceu! - în România, deși ea există, se află într-un stadiu oarecum incipient. Cât despre fantasma plecatului la muncă în străinătate, apar o serie de întrebări: unde se va pleca? În ce domeniu se va profesa? Pe ce salariu? Care vor fi costurile de trai? În comparație, un trai decent în țară ar fi o soluție corectă pentru acești tineri. Și unii dintre tineri se pare să fi înțeles acest fapt, dacă e să analizăm datele INS – în jur de jumătate de milion de români, tineri, au decis în ultima perioadă să revină acasă. Ajungem, așadar, la indivizii în sine. La acei 22% dintre tinerii care ar putea să lucreze ceva și nu o fac. Chiar dacă există nevoie pe piața muncii iar salariile și condițiile sunt tot mai bune, tinerii nu își doresc să muncească, să aibă statutul de angajat. În mod evident, tinerii sunt în perioada în care pot visa, își pot face planuri de viitor, dar pentru a ajunge la acele planuri pot munci fie chiar și cu jumătate de normă.
În final, realitatea este că România are nevoie de aproximativ jumătate de milion de angajați până în 2026 pentru a-și atinge țintele privind PIB-ul și creșterea economică. Așadar, avem nevoie de oameni care să lucreze pentru că România are un mediu privat în expansiune”, a explicat Gheorghe FALCĂ.
Eurodeputatul Gheorghe FALCĂ (PNL/PPE) a analizat situația pieței muncii din România, pornind de la datele Eurostat care arată că România este pe locul patru în Uniunea Europeană în ceea ce privește șomajul în rândul tinerilor.
„România se confruntă cu o criză acută a forței de muncă. Mai mult, 22% dintre tinerii români, care se pot angaja legal, nu lucrează, în timp ce media europeană este de 14%. În tot acest timp, am ajuns să importăm anual tot mai mulți angajați de pe alte continente. Cum s-a ajuns aici? Care sunt cauzele reale? Motivele sunt multe și vorbim despre un cumul de factori. Pornim de la cel mai simplu motiv, cel pe care românii tind să îl dea instinctiv pentru orice: Statul. Doar că în acest caz vorbim de firme private și vorbim despre cetățeni adulți, chiar dacă tineri, care iau, sau nu, decizia personală de a se angaja. Mai departe, o altă cauză ar fi Educația. Este evident că între școală și piața muncii există un decalaj care pare tot mai mare. Dar, să nu ne amăgim. Nicăieri, absolut nicăieri în lume sistemul național de educație nu rezolvă instant nevoile angajatorilor. Nu are cum, pentru că el este unul general și nu specific. Așadar, în această speță furnizorii privați, școlile de meserii, sunt cei care pot să se adapteze extrem de repede și pe termen scurt nevoilor de pe piața economică.
Al treilea pilon important în analiza acestei situații de fapt este Familia. Spre deosebire de Occident - unde există o cultura de a începe munca încă din facultate, poate chiar din liceu! - în România, deși ea există, se află într-un stadiu oarecum incipient. Cât despre fantasma plecatului la muncă în străinătate, apar o serie de întrebări: unde se va pleca? În ce domeniu se va profesa? Pe ce salariu? Care vor fi costurile de trai? În comparație, un trai decent în țară ar fi o soluție corectă pentru acești tineri. Și unii dintre tineri se pare să fi înțeles acest fapt, dacă e să analizăm datele INS – în jur de jumătate de milion de români, tineri, au decis în ultima perioadă să revină acasă. Ajungem, așadar, la indivizii în sine. La acei 22% dintre tinerii care ar putea să lucreze ceva și nu o fac. Chiar dacă există nevoie pe piața muncii iar salariile și condițiile sunt tot mai bune, tinerii nu își doresc să muncească, să aibă statutul de angajat. În mod evident, tinerii sunt în perioada în care pot visa, își pot face planuri de viitor, dar pentru a ajunge la acele planuri pot munci fie chiar și cu jumătate de normă.
În final, realitatea este că România are nevoie de aproximativ jumătate de milion de angajați până în 2026 pentru a-și atinge țintele privind PIB-ul și creșterea economică. Așadar, avem nevoie de oameni care să lucreze pentru că România are un mediu privat în expansiune”, a explicat Gheorghe FALCĂ.
4.756 ron
4.194 ron
