Celebrată anual pe 2 septembrie, nuca de cocos este una din cele mai folositoare produse ale naturii, cu întrebuințări variate, de la mâncare și băuturi, până la preparate medicinale, cosmetice, și decorațiuni.
Cocotierul este un arbore ce aparține Arecaceae, familiei palmierilor, având denumirea științifică de Cocos nucifera. Fructele sale reprezintă o hrană indispensabilă pentru oamenii din Asia de Sud și Sud-Est, și din insulele Pacificului.
Marco Polo a descoperit nuca de cocos în călătoriile sale din Sumatra, și l-a numit în scrierile sale "nux indica", adică "nuca indiană".
Ziua mondială a nucii de cocos din 2 septembrie este sărbătorită din 2009, an în care a fost dedicată pentru comemorarea zilei de formare a Comunității asiatice și pacifice a nucii de cocos, aflată sub egida Comisiei economice și sociale a Națiunilor Unite pentru Asia și Pacific (UN-ESCAP).
Cocotierul se dezvoltă bine în climatele tropicale, fiindu-i necesar un sol nisipos, umed, udat adeseori de ploi. Poate ajunge la o înălțime de 30 de metri și are o durată de viață de la 75 la 100 de ani.
Un singur cocotier are capacitatea de a produce de la 20 la 150 nuci mature. Coaja exterioară a fructelor sale este de un verde deschis. Atunci când se coc, se maturizează, devine uscată și capătă o culoare cenușie.
Acidul lauric, un acid gras saturat din nuca de cocos, mărește nivelurile de HDL ( lipoproteine cu densitate înaltă) a colesterolului din sânge. Este, de asemeni, bun pentru arterele coronare, prin prevenirea blocajelor vaselor de sânge.
Apa de nucă de cocos include zahăr, electroliți, minerale, componente bioactive precum citochinina, enzime polimeraze, acid fostatazic, dehidrogeneză, peroxidază, etc. Enzimele ajută metabolismul și digestia.
Uleiul de nucă de cocos este extras din miezul uscat al acesteia. Este un excelent agent emolient, și poate fi utilizat în alimentație, poate fi aplicat peste scalp ca o substanță hrănitoare a părului, este folosit pe larg în industria farmaceutică.
Sursa: Inginerie Didactică
Celebrată anual pe 2 septembrie, nuca de cocos este una din cele mai folositoare produse ale naturii, cu întrebuințări variate, de la mâncare și băuturi, până la preparate medicinale, cosmetice, și decorațiuni.
Cocotierul este un arbore ce aparține Arecaceae, familiei palmierilor, având denumirea științifică de Cocos nucifera. Fructele sale reprezintă o hrană indispensabilă pentru oamenii din Asia de Sud și Sud-Est, și din insulele Pacificului.
Marco Polo a descoperit nuca de cocos în călătoriile sale din Sumatra, și l-a numit în scrierile sale "nux indica", adică "nuca indiană".
Ziua mondială a nucii de cocos din 2 septembrie este sărbătorită din 2009, an în care a fost dedicată pentru comemorarea zilei de formare a Comunității asiatice și pacifice a nucii de cocos, aflată sub egida Comisiei economice și sociale a Națiunilor Unite pentru Asia și Pacific (UN-ESCAP).
Cocotierul se dezvoltă bine în climatele tropicale, fiindu-i necesar un sol nisipos, umed, udat adeseori de ploi. Poate ajunge la o înălțime de 30 de metri și are o durată de viață de la 75 la 100 de ani.
Un singur cocotier are capacitatea de a produce de la 20 la 150 nuci mature. Coaja exterioară a fructelor sale este de un verde deschis. Atunci când se coc, se maturizează, devine uscată și capătă o culoare cenușie.
Acidul lauric, un acid gras saturat din nuca de cocos, mărește nivelurile de HDL ( lipoproteine cu densitate înaltă) a colesterolului din sânge. Este, de asemeni, bun pentru arterele coronare, prin prevenirea blocajelor vaselor de sânge.
Apa de nucă de cocos include zahăr, electroliți, minerale, componente bioactive precum citochinina, enzime polimeraze, acid fostatazic, dehidrogeneză, peroxidază, etc. Enzimele ajută metabolismul și digestia.
Uleiul de nucă de cocos este extras din miezul uscat al acesteia. Este un excelent agent emolient, și poate fi utilizat în alimentație, poate fi aplicat peste scalp ca o substanță hrănitoare a părului, este folosit pe larg în industria farmaceutică.
Sursa: Inginerie Didactică
4.756 ron
4.194 ron
