În efortul de diminuare a deficitului bugetar greul trebuie să-l ducă STATUL, nu cetățeanul, și nici mediul de afaceri privat.
În acest sens s-au identificat multe măsuri care dincolo de eliminarea celor 200.000 de posturi bugetare neocupate, vor duce la tăierea unor sporuri nejustificate, la comasări și desființări de instituții.
Măsurile prevăzute pentru reducerea cheltuielilor statului
Reducerea aparatului de stat prin:
Reducerea numărului de posturi vacante cu 200.000, rezultând o reducere a numărului de funcții de conducere cu cel puțin 20.000;
Creșterea numărului de angajați alocat unei funcții de conducere;
Reducerea numărului de membri în consiliile de administrație și/sau consiliilor de supraveghere ale companiilor de stat.
Reducerea cu 20% a numărul de secretari de stat/subsecretari de stat
Reducerea numărul de funcții de conducere de la 12%, în prezent, la 8% din umărul total de funcții publice.
Reducerea cu 50% a consilierilor directorilor generali și directorilor generali adjuncți ai companiilor de stat/locale
Reducerea sporurilor prin diminuarea plafonului lunar de venituri neimpozabile care nu sunt cuprinse în baza de calcul a CASS, de la 33%, la 20% din salariu.
Reducerea cheltuielilor cu voucherele de vacanță: se vor acorda numai pentru celor cu un venit sub nivelul salariului brut de 10.000 lei.
Plafonarea indemnizațiilor pentru membrii CA/CS și Directorat din companiile de stat (atât componenta fixă și cea variabilă). Componenta fixă va fi la nivelul a 1,5 salarii medii brute pe ramură, dar nu mai mare decât indemnizația lunară brută a unui secretar de stat.
Comasarea unor instituții cu sarcini suprapuse.
Regula generală: „Fiecare minister are în teritoriu la nivel național sau județean o singură autoritate națională sau deconcentrată”.
Se reduc cheltuielile de personal și de funcționare cu min. 15%. Impact pe digitalizare și pe simplificarea procedurilor.
Numărul de posturi efectiv ocupate se va reduce cu 50%.
Instituțiile publice de subordonare centrală/locală aflate sub autoritatea/coordonarea/subordonarea autorităților centrale/locale trebuie să aibă un număr de peste 50 de posturi ocupate, cu atribuții care NU se suprapun cu ale altor instituții/autorități publice.
Comasarea sau reorganizarea regiilor autonome și a departamentelor de stat care nu se justifică pentru funcționarea autonomă sau independentă.
Comasarea trebuie să aibă ca rezultat reducerea cu 15% a cheltuielilor de personal și funcționare și o reducere cu 15% a posturilor efectiv ocupate
Comasarea unor societăți comerciale, companii sau agenții ale statului român, cu profil de activitate similară (exemplu: RADIOCOM, Societatea Română de Radiodifuziune)
Limitarea deschiderii de credite bugetare lunare pentru cheltuieli de personal, materiale și servicii și investiții prin raportare la deficitul bugetar lunar
Reducerea cheltuielilor cu bunuri și servicii (altele decât cele pentru medicamente și spitale), respectiv:
-o diminuarea cu 10% a cheltuielilor de funcționare a statului.
-o diminuarea cu 10% a creditelor de angajament și a creditelor bugetare din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale și bugetele asigurărilor pentru șomaj – cu excepția cheltuielilor de investiții, cu stocuri de rezervă de stat și de mobilizare și a despăgubirilor civile.
Descentralizarea serviciilor publice către autoritățile publice locale acolo unde este posibil: sport, cultură, direcțiile de sănătate publică, direcțiile județene sanitar-veterinare, inspectorate școlare și trecerea lor în subordonarea/coordonarea/autoritatea autorităților publice locale.
Suspendarea pe o perioadă de un an de zile a programelor de investiții neesențiale, finanțate exclusiv de la buget, care sunt în stadiul procedurilor de achiziție publică. Exemple: săli de sport, cămine de cultură, bazine de înot, complexe sportiv, săli polivalente etc.
Desființarea institutelor de cercetare sau institutelor autonome care nu sunt relevante în actualul context socioeconomic (ex. INCD Turism, Institutul de Cercetare în Domeniul Muncii și Protecției Sociale, Institutul Levantului).
Actualizarea cu rata inflației a redevențelor Administrației Domeniilor Statului (300.000 ha în administrare) și ANIF.
Crearea cadrului legal pentru consorții sau parteneriate de achiziții centralizate, la nivelul ministerelor cu OPC, precum și între UAT-uri județene și instituțiile publice subordonate din responsabilitatea altor UAT-uri (exemplu: achiziția de medicamente necesare funcționării spitalelor de către Consiliile Județene în parteneriat cu spitalele din județ și testarea unor proiecte pilot).
Premierul Ciolacu dorește ca impactul măsurilor de reducere a cheltuielilor statului să fie mai mare, mai consistent, decât cel rezultat din ajustările fiscale. Altfel spus să fie clar pentru toată lumea că reducerea deficitului bugetar se face în primul rând pe seama statului și mai apoi pe seama economiei și populației.
În efortul de diminuare a deficitului bugetar greul trebuie să-l ducă STATUL, nu cetățeanul, și nici mediul de afaceri privat.
În acest sens s-au identificat multe măsuri care dincolo de eliminarea celor 200.000 de posturi bugetare neocupate, vor duce la tăierea unor sporuri nejustificate, la comasări și desființări de instituții.
Măsurile prevăzute pentru reducerea cheltuielilor statului
Reducerea aparatului de stat prin:
Reducerea numărului de posturi vacante cu 200.000, rezultând o reducere a numărului de funcții de conducere cu cel puțin 20.000;
Creșterea numărului de angajați alocat unei funcții de conducere;
Reducerea numărului de membri în consiliile de administrație și/sau consiliilor de supraveghere ale companiilor de stat.
Reducerea cu 20% a numărul de secretari de stat/subsecretari de stat
Reducerea numărul de funcții de conducere de la 12%, în prezent, la 8% din umărul total de funcții publice.
Reducerea cu 50% a consilierilor directorilor generali și directorilor generali adjuncți ai companiilor de stat/locale
Reducerea sporurilor prin diminuarea plafonului lunar de venituri neimpozabile care nu sunt cuprinse în baza de calcul a CASS, de la 33%, la 20% din salariu.
Reducerea cheltuielilor cu voucherele de vacanță: se vor acorda numai pentru celor cu un venit sub nivelul salariului brut de 10.000 lei.
Plafonarea indemnizațiilor pentru membrii CA/CS și Directorat din companiile de stat (atât componenta fixă și cea variabilă). Componenta fixă va fi la nivelul a 1,5 salarii medii brute pe ramură, dar nu mai mare decât indemnizația lunară brută a unui secretar de stat.
Comasarea unor instituții cu sarcini suprapuse.
Regula generală: „Fiecare minister are în teritoriu la nivel național sau județean o singură autoritate națională sau deconcentrată”.
Se reduc cheltuielile de personal și de funcționare cu min. 15%. Impact pe digitalizare și pe simplificarea procedurilor.
Numărul de posturi efectiv ocupate se va reduce cu 50%.
Instituțiile publice de subordonare centrală/locală aflate sub autoritatea/coordonarea/subordonarea autorităților centrale/locale trebuie să aibă un număr de peste 50 de posturi ocupate, cu atribuții care NU se suprapun cu ale altor instituții/autorități publice.
Comasarea sau reorganizarea regiilor autonome și a departamentelor de stat care nu se justifică pentru funcționarea autonomă sau independentă.
Comasarea trebuie să aibă ca rezultat reducerea cu 15% a cheltuielilor de personal și funcționare și o reducere cu 15% a posturilor efectiv ocupate
Comasarea unor societăți comerciale, companii sau agenții ale statului român, cu profil de activitate similară (exemplu: RADIOCOM, Societatea Română de Radiodifuziune)
Limitarea deschiderii de credite bugetare lunare pentru cheltuieli de personal, materiale și servicii și investiții prin raportare la deficitul bugetar lunar
Reducerea cheltuielilor cu bunuri și servicii (altele decât cele pentru medicamente și spitale), respectiv:
-o diminuarea cu 10% a cheltuielilor de funcționare a statului.
-o diminuarea cu 10% a creditelor de angajament și a creditelor bugetare din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale și bugetele asigurărilor pentru șomaj – cu excepția cheltuielilor de investiții, cu stocuri de rezervă de stat și de mobilizare și a despăgubirilor civile.
Descentralizarea serviciilor publice către autoritățile publice locale acolo unde este posibil: sport, cultură, direcțiile de sănătate publică, direcțiile județene sanitar-veterinare, inspectorate școlare și trecerea lor în subordonarea/coordonarea/autoritatea autorităților publice locale.
Suspendarea pe o perioadă de un an de zile a programelor de investiții neesențiale, finanțate exclusiv de la buget, care sunt în stadiul procedurilor de achiziție publică. Exemple: săli de sport, cămine de cultură, bazine de înot, complexe sportiv, săli polivalente etc.
Desființarea institutelor de cercetare sau institutelor autonome care nu sunt relevante în actualul context socioeconomic (ex. INCD Turism, Institutul de Cercetare în Domeniul Muncii și Protecției Sociale, Institutul Levantului).
Actualizarea cu rata inflației a redevențelor Administrației Domeniilor Statului (300.000 ha în administrare) și ANIF.
Crearea cadrului legal pentru consorții sau parteneriate de achiziții centralizate, la nivelul ministerelor cu OPC, precum și între UAT-uri județene și instituțiile publice subordonate din responsabilitatea altor UAT-uri (exemplu: achiziția de medicamente necesare funcționării spitalelor de către Consiliile Județene în parteneriat cu spitalele din județ și testarea unor proiecte pilot).
Premierul Ciolacu dorește ca impactul măsurilor de reducere a cheltuielilor statului să fie mai mare, mai consistent, decât cel rezultat din ajustările fiscale. Altfel spus să fie clar pentru toată lumea că reducerea deficitului bugetar se face în primul rând pe seama statului și mai apoi pe seama economiei și populației.
4.756 ron
4.194 ron
