De 11 aprilie - Ziua Mondială de Luptă Impotriva Bolii Parkinson se promovează o mai bună cunoaştere a acestei afecţiuni şi a modului în care aceasta poate afecta o persoană pe toate nivelurile: fizic, psihic, și emotional, dar și social și economic.
Pacienţii în stadii avansate de boală devin din ce în ce mai mult dependdenți de ajutorul şi susținerea oamenilor.
Ziua Mondială de Luptă Impotriva Bolii Parkinson a fost stabilită la această dată pentru a aniversa şi ziua de naştere a medicul James Parkinson, care a descris pentru prima dată această boală în lucrarea sa "Eseu despre paralizia tremurătoare" (1817).
Simbolul zilei este o lalea roșie şi a fost lansat la 11 aprilie 2005, în cadrul Conferinţei de la Luxemburg.
Boala Parkinson este o boală degenerativă, caracteristică omului, ce survine în urma distrugerii lente şi progressive a neuronilor. Întrucât zona afectată joacă un rol important în controlul mişcărilor, pacienţii prezintă gesture rigide, sacadate şi incontrolabile, tremor și instaabilitate posturală.
Cele trei semne ale bolii Parkinson sunt: tremorul de repaus, rigiditatea şi bradikinezia. Dintre acestea, două sunt esenţiale pentru stabilirea diagnosticului. Simptomele sunt imprevizibile şi pot varia pe o scară de timp foarte scurtă, uneori doar de un minut. Instabilitatea postural este al patrulea semn, dar survine tardiv, de obicei după opt ani de evoluţie a bolii.
Tratamentele medicale pentru terapia Parkinson pot declanşa sau agrava unele simptome nemotorii. Efectele adverse motorii ale tratamentelor pot lua forma tulburărilor de control al impulsurilor. Cu toate acestea, fără medicamente adecvate, simptomele bolii pot reveni rapid (de obicei într-o oră).
În Uniunea Europeană, aproximativ 1,2 milioane de oameni au viaţa afectată de boala Parkinson.
Boala Parkinson este a doua cea mai frecventă tulburare neurodegenerativă legată de vârstă după boala Alzheimer.
Sursa: Lavinia Maria Nan / Facebook
De 11 aprilie - Ziua Mondială de Luptă Impotriva Bolii Parkinson se promovează o mai bună cunoaştere a acestei afecţiuni şi a modului în care aceasta poate afecta o persoană pe toate nivelurile: fizic, psihic, și emotional, dar și social și economic.
Pacienţii în stadii avansate de boală devin din ce în ce mai mult dependdenți de ajutorul şi susținerea oamenilor.
Ziua Mondială de Luptă Impotriva Bolii Parkinson a fost stabilită la această dată pentru a aniversa şi ziua de naştere a medicul James Parkinson, care a descris pentru prima dată această boală în lucrarea sa "Eseu despre paralizia tremurătoare" (1817).
Simbolul zilei este o lalea roșie şi a fost lansat la 11 aprilie 2005, în cadrul Conferinţei de la Luxemburg.
Boala Parkinson este o boală degenerativă, caracteristică omului, ce survine în urma distrugerii lente şi progressive a neuronilor. Întrucât zona afectată joacă un rol important în controlul mişcărilor, pacienţii prezintă gesture rigide, sacadate şi incontrolabile, tremor și instaabilitate posturală.
Cele trei semne ale bolii Parkinson sunt: tremorul de repaus, rigiditatea şi bradikinezia. Dintre acestea, două sunt esenţiale pentru stabilirea diagnosticului. Simptomele sunt imprevizibile şi pot varia pe o scară de timp foarte scurtă, uneori doar de un minut. Instabilitatea postural este al patrulea semn, dar survine tardiv, de obicei după opt ani de evoluţie a bolii.
Tratamentele medicale pentru terapia Parkinson pot declanşa sau agrava unele simptome nemotorii. Efectele adverse motorii ale tratamentelor pot lua forma tulburărilor de control al impulsurilor. Cu toate acestea, fără medicamente adecvate, simptomele bolii pot reveni rapid (de obicei într-o oră).
În Uniunea Europeană, aproximativ 1,2 milioane de oameni au viaţa afectată de boala Parkinson.
Boala Parkinson este a doua cea mai frecventă tulburare neurodegenerativă legată de vârstă după boala Alzheimer.
Sursa: Lavinia Maria Nan / Facebook