Crăciunul sau sărbătoarea Nașterii Domnului are loc în fiecare an la data de 25 decembrie, fiind cea mai importantă sărbătoare a creștinismului. În calendarul creștin ortodox, sărbătoarea este marcată cu cruce roșie.
De mai bine de 2000 de ani, sărbătoarea se celebrează în toate colțurile lumii. Crăciunul este sărbătoarea iubirii, a iertării, a jerfei, a păcii, dar și a familiei.
Nașterea Domnului este și cel dintâi praznic împărătesc, care se sărbătorește în fiecare an la data de 25 decembrie, în calendarul gregorian sau la data de 7 ianuarie, în calendarul iulian.
Potrivit tradiției bisericești, Fecioara Maria urma să-l nască pe Iisus, umblând din casă în casă, rugându-se de oameni să îi ofere adăpost. Însă pe Maica Domnului au apucat-o durerile nașterii când a ajuns acasă la bătrânul Crăciun și la soția sa Crăciunoaia Aceștia o primesc pe Maria în ieslea animalelor, iar acolo îl naște pe pruncul Iisus.
În acea noapte, în apropiere de Bethleem, se aflau trei păstori cu turmele pe câmp, cărora li s-au arătat îngerul și le-a spus ca să meargă să se închine Lui Iisus.
Ajunși la iesle, păstorii au găsit-o pe Fecioara Maria, pe Iosif și pe pruncul Iisus, exact așa cum le spusese îngerul.
La ieslea unde s-a născut Iisus au sosit și magii, care în acea noapte au văzut pe cer o stea strălucitoare, care i-a direcționat către iesle.
Cei trei magi au îngenuncheat în fața lui Iisus și i-au oferit daruri precum aur, tămâie și smirnă.
O altă legendă spune că Hristos s-a născut în ziua de 25, însă nu se știe luna exactă. Însă s-a ales luna decembrie, fiindcă în această lună nu aveau loc sărbătorile păgâne.
Tradiții și obiceiuri de Crăciun:
-În România, Crăciunul este marcat de tradiția colindelor, care vestesc Nașterea Domnului Iisus Hristos.
-În Bucovina, în Ajunul Crăciunului se pune pe masă un colac și un pahar de apă, deoarece se crede că sufletele celor răposați vin în această noapte pe la casele lor, gustă din colac și își udă gura cu apă.
-În România, bradul de Crăciun a fost împodobit pentru prima dată în palatul regelui Carol I de Hohenzollern, în anul 1866, iar de atunci românii au preluat această tradiție. La început, bradul era împodobit cu fructe, flori de hârtie sau biscuiți. În timp, s-a trecut la ornarea acestuia cu fel si fel de decorațiuni, precum: globulețele de sticlă, beteală, bomboane de ciocolată și instalații luminoase.
-De Crăciun, se obișnuiește ca bănuți de argint în apa în care se spală, ca să fie sănătoși tot anul următor.
-În unele zone ale țării zilele de 24, 25, 26 și 27 decembrie sunt asociate cu cele patru anotimpuri. Dacă vremea e bună în aceste patru zile, așa vor fi și anotimpurile în anul următor.
-La masa de Crăciun există obiceiul de a se consuma carnații, caltaboș, tobă, răcituri și sarmalele, făcute din porcul tăiat în ziua de Ignat, precum și tradiționalul cozonac.
Crăciunul sau sărbătoarea Nașterii Domnului are loc în fiecare an la data de 25 decembrie, fiind cea mai importantă sărbătoare a creștinismului. În calendarul creștin ortodox, sărbătoarea este marcată cu cruce roșie.
De mai bine de 2000 de ani, sărbătoarea se celebrează în toate colțurile lumii. Crăciunul este sărbătoarea iubirii, a iertării, a jerfei, a păcii, dar și a familiei.
Nașterea Domnului este și cel dintâi praznic împărătesc, care se sărbătorește în fiecare an la data de 25 decembrie, în calendarul gregorian sau la data de 7 ianuarie, în calendarul iulian.
Potrivit tradiției bisericești, Fecioara Maria urma să-l nască pe Iisus, umblând din casă în casă, rugându-se de oameni să îi ofere adăpost. Însă pe Maica Domnului au apucat-o durerile nașterii când a ajuns acasă la bătrânul Crăciun și la soția sa Crăciunoaia Aceștia o primesc pe Maria în ieslea animalelor, iar acolo îl naște pe pruncul Iisus.
În acea noapte, în apropiere de Bethleem, se aflau trei păstori cu turmele pe câmp, cărora li s-au arătat îngerul și le-a spus ca să meargă să se închine Lui Iisus.
Ajunși la iesle, păstorii au găsit-o pe Fecioara Maria, pe Iosif și pe pruncul Iisus, exact așa cum le spusese îngerul.
La ieslea unde s-a născut Iisus au sosit și magii, care în acea noapte au văzut pe cer o stea strălucitoare, care i-a direcționat către iesle.
Cei trei magi au îngenuncheat în fața lui Iisus și i-au oferit daruri precum aur, tămâie și smirnă.
O altă legendă spune că Hristos s-a născut în ziua de 25, însă nu se știe luna exactă. Însă s-a ales luna decembrie, fiindcă în această lună nu aveau loc sărbătorile păgâne.
Tradiții și obiceiuri de Crăciun:
-În România, Crăciunul este marcat de tradiția colindelor, care vestesc Nașterea Domnului Iisus Hristos.
-În Bucovina, în Ajunul Crăciunului se pune pe masă un colac și un pahar de apă, deoarece se crede că sufletele celor răposați vin în această noapte pe la casele lor, gustă din colac și își udă gura cu apă.
-În România, bradul de Crăciun a fost împodobit pentru prima dată în palatul regelui Carol I de Hohenzollern, în anul 1866, iar de atunci românii au preluat această tradiție. La început, bradul era împodobit cu fructe, flori de hârtie sau biscuiți. În timp, s-a trecut la ornarea acestuia cu fel si fel de decorațiuni, precum: globulețele de sticlă, beteală, bomboane de ciocolată și instalații luminoase.
-De Crăciun, se obișnuiește ca bănuți de argint în apa în care se spală, ca să fie sănătoși tot anul următor.
-În unele zone ale țării zilele de 24, 25, 26 și 27 decembrie sunt asociate cu cele patru anotimpuri. Dacă vremea e bună în aceste patru zile, așa vor fi și anotimpurile în anul următor.
-La masa de Crăciun există obiceiul de a se consuma carnații, caltaboș, tobă, răcituri și sarmalele, făcute din porcul tăiat în ziua de Ignat, precum și tradiționalul cozonac.