De multe ori când vorbesc despre Arad, românii îl numesc orașul de pe Mureș. Și cât de frumos sună acest nume în gândurile noastre. Mureșul… Râul care sute de ani a dus cu el, în drumul său spre noi, trecând prin inima Ardealului, prin Alba, Cluj sau Hunedoara, suferințele dar și speranțele românilor de a fi una, de a trăi împreună în aceeași țară, țara lor. Au fost năzuințe seculare care și-au găsit în sfârșit întruparea, la Arad, acum peste o sută de ani.
Aradul, orașul al cărui primar am avut onoarea să fiu, a avut o contribuție esențială la această realizare măreață a națiunii noastre în ansamblu ei și a celor spre care privim acum cu recunoștință și al căror exemplu trebuie să îl urmăm! Oraşul de pe Mureş este locul unde a germinat ideea Marii Uniri şi unde românii au luptat pentru ea, cu decenii înaintea înfăptuirii actului istoric de la Alba Iulia. Încă de la 1900, în orașul nostru a activat un grup de intelectuali iluștri care au luptat pentru Unirea Transilvaniei cu Regatul României.
Au făcut acest lucru nu pentru glorie, nu pentru faimă, ci au făcut-o pentru conștientizând, așa cum trebuie să facem și noi azi, că dacă fiecare, la locul său, își îndeplinește menirea, își pune țara și neamul mai presus de orice, nu persoana lor va fi mai câștigată, ci întreaga Românie. Iar astfel de realizări se pot înfăptui și azi, oriunde și de către fiecare dintre noi, prin gesturi sau acțiuni mai mari sau mai mici, prin respectul față de lege, prin grija față de cei aflați la nevoie sau față de natură, prin munca făcută conștiincios, printr-o vorbă bună spusă unui vecin, printr-o inițiativă private care crează și locuri de muncă dar și valoare pentru România. Eu cred că acesta este spiritul Marii Uniri pe care noi trebuie să îl ducem mai departe!
Marea Unire s-a realizat prin sacrificiul soldaților români și printr-o guvernare liberală extrem de eficientă, printr-o diplomație liberală foarte inteligentă, care a dus la recunoașterea formală a ceea ce românii, prin sângele lor și prin faptele lor, câștigaseră deja: o țară reîntregită. Toate aceste sacrificii și toată voința noastră, ca neam, au avut nevoie și au primit, prin eforturile guvernului liberal, recunoașterea internațională a Europei și a lumii, fără de care multe lucruri ar fi putut sta altfel pentru noi după Primul Război Mondial.
Au învins însă, libertatea și dreptatea, obținute prin sacrificiu. Acestea sunt valorile fundamentale în numele cărora a fost clădit Statul Român, visat de intelectualii arădenii și la a cărui întrupare au pus umărul. Istoria de peste o sută de ani a României Unite nu fost deloc una ușoară. Au fost decenii la rând în care România nu a fost liberă să-și construiască propriul destin. Au fost decenii în care însăși ființa națională s-a aflat în pericol și în care pentru mulți, libertatea părea pierdută pe vecie.
Dar, odată cu redobândirea libertății, în 1989, națiunea română s-a dovedit iarăși o națiune puternică, o națiune căreia zecile de ani de dictatură nu i-au putut nici seca și nici cenzura setea de libertate și dreptate. Chiar dacă prezentul a fost de multe ori tulbure, în ultimii treizeci de ani, viitorul dorit de români a fost întotdeauna clar, iar pentru construirea și apărarea lui au luptat iarăși împotriva oricui a încercat să ne abată de la drumul nostru firesc, european. În momentele cruciale, cetățenii României au ales de fiecare dată, fără ezitare, principiile care au stat la baza Unirii de la 1918, principii care ne aparțin, care fac parte din noi și pe care le împărtășim azi liberi cu aliații și partenerii noștri europeni. Astfel, fiecare an a însemnat pentru România un pas înainte pe calea democrației. Deși, așa cum spun mereu, avem încă multe de făcut și vom avea întotdeauna multe de făcut, pentru că evoluăm, trăim astăzi într-o societate liberă, cu instituții stabile. Să ne bucurăm de acest lucru și să învățăm să îl apreciem. România se află azi în cea mai bună perioadă a istoriei sale. Suntem membri ai NATO și suntem membri ai Uniunii Europene.
Astăzi, realitatea internațională este iarăși una complicată. Valorile fundamentale sunt puse iarăși la încercare. Valoarea libertății este pusă la îndoială, în locul dreptății, unii aleg dreptul forței. Dar aceste provocări au existat și vor exista mereu. Ele trebuie, cred eu, trebuie să ne unească și mai tare, trebuie să ne motiveze și mai mult în eforturile noastre, ale tuturor românilor, de la Arad la Iași și de la Constanța la Satu Mare, pentru a construi în fiecare zi o Românie mai puternică.
Am și azi, în 2022, la fel cum am avut și am simțit și în 2018, când sărbătoream împreună Centenarul tot la Arad, unul dintre orașele care l-au făcut posibil, credința că suntem în stare să ne construim un viitor mai bun decât trecutul. Ceea ce e mai bun, de acum urmează. Pentru că avem parteneri puternici, pentru că am ales calea bună, pentru că suntem călăuziți de încrederea în dreptate și în libertate și pentru că nu vom lăsa pe nimeni, niciodată, să ni le răpească.
Gheorghe Falcă,
Deputat în Parlamentul European, EPP
De multe ori când vorbesc despre Arad, românii îl numesc orașul de pe Mureș. Și cât de frumos sună acest nume în gândurile noastre. Mureșul… Râul care sute de ani a dus cu el, în drumul său spre noi, trecând prin inima Ardealului, prin Alba, Cluj sau Hunedoara, suferințele dar și speranțele românilor de a fi una, de a trăi împreună în aceeași țară, țara lor. Au fost năzuințe seculare care și-au găsit în sfârșit întruparea, la Arad, acum peste o sută de ani.
Aradul, orașul al cărui primar am avut onoarea să fiu, a avut o contribuție esențială la această realizare măreață a națiunii noastre în ansamblu ei și a celor spre care privim acum cu recunoștință și al căror exemplu trebuie să îl urmăm! Oraşul de pe Mureş este locul unde a germinat ideea Marii Uniri şi unde românii au luptat pentru ea, cu decenii înaintea înfăptuirii actului istoric de la Alba Iulia. Încă de la 1900, în orașul nostru a activat un grup de intelectuali iluștri care au luptat pentru Unirea Transilvaniei cu Regatul României.
Au făcut acest lucru nu pentru glorie, nu pentru faimă, ci au făcut-o pentru conștientizând, așa cum trebuie să facem și noi azi, că dacă fiecare, la locul său, își îndeplinește menirea, își pune țara și neamul mai presus de orice, nu persoana lor va fi mai câștigată, ci întreaga Românie. Iar astfel de realizări se pot înfăptui și azi, oriunde și de către fiecare dintre noi, prin gesturi sau acțiuni mai mari sau mai mici, prin respectul față de lege, prin grija față de cei aflați la nevoie sau față de natură, prin munca făcută conștiincios, printr-o vorbă bună spusă unui vecin, printr-o inițiativă private care crează și locuri de muncă dar și valoare pentru România. Eu cred că acesta este spiritul Marii Uniri pe care noi trebuie să îl ducem mai departe!
Marea Unire s-a realizat prin sacrificiul soldaților români și printr-o guvernare liberală extrem de eficientă, printr-o diplomație liberală foarte inteligentă, care a dus la recunoașterea formală a ceea ce românii, prin sângele lor și prin faptele lor, câștigaseră deja: o țară reîntregită. Toate aceste sacrificii și toată voința noastră, ca neam, au avut nevoie și au primit, prin eforturile guvernului liberal, recunoașterea internațională a Europei și a lumii, fără de care multe lucruri ar fi putut sta altfel pentru noi după Primul Război Mondial.
Au învins însă, libertatea și dreptatea, obținute prin sacrificiu. Acestea sunt valorile fundamentale în numele cărora a fost clădit Statul Român, visat de intelectualii arădenii și la a cărui întrupare au pus umărul. Istoria de peste o sută de ani a României Unite nu fost deloc una ușoară. Au fost decenii la rând în care România nu a fost liberă să-și construiască propriul destin. Au fost decenii în care însăși ființa națională s-a aflat în pericol și în care pentru mulți, libertatea părea pierdută pe vecie.
Dar, odată cu redobândirea libertății, în 1989, națiunea română s-a dovedit iarăși o națiune puternică, o națiune căreia zecile de ani de dictatură nu i-au putut nici seca și nici cenzura setea de libertate și dreptate. Chiar dacă prezentul a fost de multe ori tulbure, în ultimii treizeci de ani, viitorul dorit de români a fost întotdeauna clar, iar pentru construirea și apărarea lui au luptat iarăși împotriva oricui a încercat să ne abată de la drumul nostru firesc, european. În momentele cruciale, cetățenii României au ales de fiecare dată, fără ezitare, principiile care au stat la baza Unirii de la 1918, principii care ne aparțin, care fac parte din noi și pe care le împărtășim azi liberi cu aliații și partenerii noștri europeni. Astfel, fiecare an a însemnat pentru România un pas înainte pe calea democrației. Deși, așa cum spun mereu, avem încă multe de făcut și vom avea întotdeauna multe de făcut, pentru că evoluăm, trăim astăzi într-o societate liberă, cu instituții stabile. Să ne bucurăm de acest lucru și să învățăm să îl apreciem. România se află azi în cea mai bună perioadă a istoriei sale. Suntem membri ai NATO și suntem membri ai Uniunii Europene.
Astăzi, realitatea internațională este iarăși una complicată. Valorile fundamentale sunt puse iarăși la încercare. Valoarea libertății este pusă la îndoială, în locul dreptății, unii aleg dreptul forței. Dar aceste provocări au existat și vor exista mereu. Ele trebuie, cred eu, trebuie să ne unească și mai tare, trebuie să ne motiveze și mai mult în eforturile noastre, ale tuturor românilor, de la Arad la Iași și de la Constanța la Satu Mare, pentru a construi în fiecare zi o Românie mai puternică.
Am și azi, în 2022, la fel cum am avut și am simțit și în 2018, când sărbătoream împreună Centenarul tot la Arad, unul dintre orașele care l-au făcut posibil, credința că suntem în stare să ne construim un viitor mai bun decât trecutul. Ceea ce e mai bun, de acum urmează. Pentru că avem parteneri puternici, pentru că am ales calea bună, pentru că suntem călăuziți de încrederea în dreptate și în libertate și pentru că nu vom lăsa pe nimeni, niciodată, să ni le răpească.
Gheorghe Falcă,
Deputat în Parlamentul European, EPP