Anul acesta, sărbătoarea Intrării lui Hristos în Ierusalim are loc pe 17 aprilie şi deschide Săptămâna Patimilor, cea mai importantă perioadă de dinaintea Sfintelor Paşti. Duminica Floriilor, a Stâlpărilor sau a Vlăstarilor reprezintă momentul special în care tradiţiile creştine se împletesc cu cele precreştine.
De-a lungul vremii, celebrarea Intrării Domnului în Ierusalim s-a îmbinat cu o sărbătoare romană cu vechi rădăcini păgâne, dedicată zeiţei Flora. Este un praznic a bucuriei, cu toate că zilele ce urmează sunt marcate de tristețea patimilor Mântuitorului. Odată cu intrarea în Săptămâna Patimilor, lăcaşurile sfinte poartă semne de doliu, preoții poartă patrafire cernite, cântările bisericești sunt mai triste. Începând cu Duminica Floriilor, mulţi creştini îşi poartă paşii spre biserici, pentru a participa la Liturghia din Duminica Floriilor, apoi la denii, slujbe cu o mare încărcătură spirituală. Redescoperă şi câteva dintre tradiţiile şi obiceiurile legate de Sărbătoarea Floriilor!
Duminica Floriilor amintește de momentul în care Hristos a intrat în Ierusalim şi a fost primit de mulțimile care L-au slăvit și I-au adus semnele biruinței asupra morții: frunze de smochin şi palmier. La slujba din Duminica Floriilor, creştinii aduc ramuri de salcie care sunt sfințite. Cu ele împodobesc icoanele, uşile, ferestrele şi le folosesc la vindecarea bolilor. Datina datează din secolul al IV-lea.
Salcia este un semn al biruinţei vieţii asupra morţii, aşa cum a fost învierea lui Lazăr, săvârşită cu o zi înainte, de Sâmbăta Floriilor sau a lui Lazăr. În Antichitate, salcia era cunoscută ca un copac din care se făcea o licoare ce inhiba pornirile sexuale şi dădea inferilitate. Unii Sfinţi Părinţi au afirmat că salcia o reprezintă pe Maica Domnului, care deşi alege castitatea, îl naşte pe Hristos.
În ziua de Florii, în biserici este săvârşită prima dintre cele şapte denii din săptămâna Sfintelor Patimi. După terminarea acesteia, ramurile de salcie sunt sfinţite. În aceeaşi, mormintele trebuie curăţare şi stropite cu apă sfinţită. În Moldova, crenguţele de salcie sfinţite la biserică sunt folosite ca mijloc de apărare împotriva bolilor. Există credinţa potrivit căreia cei care îşi înfăşoara mijlocul cu salcie sfinţită nu vor avea dureri tot anul. În unele zone ale ţării, ramurile sfinţite sunt puse pe foc când este vreme rea sau se aruncă în curte când bate grindina.
În Duminica Floriilor, are loc tradiţionalul pelerinaj închinat praznicului Intrării Domnului în Ierusalim? Începe într-o biserică şi să se încheie în alta, iar florile pe care creştinii le duc cu ei semnifică faptele bune pe care fiecare le adună de-a lungul vieţii.
Ce să nu faci în Duminica de Florii
Din vechime, s-au păstrat mai mult obiceiuri legate de Duminica Vlăstarilor. Conform tradiţiei, nu se lucrează, iar cei care ţin Postul Mare au dezlegare la peşte. În Moldova şi în Banat, salcia trebuia aşezată la streaşina casei şi niciodată nu se aducea în interiorul casei. Mugurii ramurilor de salcie sfinţite de Florii se păstrau pentru a fi puse pe foc când era furtună sau grindină. Dacă în restul ţării este interzisă spălarea părului de Florii, în Banat şi în Transilvania, fetele de măritat care voiau să-şi întâlnească alesul au obiceiul de a pune pe foc apă cu busuioc la miezul nopţii şi de a se spăla pe cap cu acel decoct pe care îl toarnă apoi la rădăcina unui păr înflorit. Tot de Florii, sunt umplute vase cu flori. În Joia Mare, florile sunt folosite la vopsitul ouălor pentru Sfintele Paşti. Începând cu această zi, dacă urzicile au înflorit, acestea nu se mai folosesc la gătit.
sursa:clickpentrufemei.ro
Anul acesta, sărbătoarea Intrării lui Hristos în Ierusalim are loc pe 17 aprilie şi deschide Săptămâna Patimilor, cea mai importantă perioadă de dinaintea Sfintelor Paşti. Duminica Floriilor, a Stâlpărilor sau a Vlăstarilor reprezintă momentul special în care tradiţiile creştine se împletesc cu cele precreştine.
De-a lungul vremii, celebrarea Intrării Domnului în Ierusalim s-a îmbinat cu o sărbătoare romană cu vechi rădăcini păgâne, dedicată zeiţei Flora. Este un praznic a bucuriei, cu toate că zilele ce urmează sunt marcate de tristețea patimilor Mântuitorului. Odată cu intrarea în Săptămâna Patimilor, lăcaşurile sfinte poartă semne de doliu, preoții poartă patrafire cernite, cântările bisericești sunt mai triste. Începând cu Duminica Floriilor, mulţi creştini îşi poartă paşii spre biserici, pentru a participa la Liturghia din Duminica Floriilor, apoi la denii, slujbe cu o mare încărcătură spirituală. Redescoperă şi câteva dintre tradiţiile şi obiceiurile legate de Sărbătoarea Floriilor!
Duminica Floriilor amintește de momentul în care Hristos a intrat în Ierusalim şi a fost primit de mulțimile care L-au slăvit și I-au adus semnele biruinței asupra morții: frunze de smochin şi palmier. La slujba din Duminica Floriilor, creştinii aduc ramuri de salcie care sunt sfințite. Cu ele împodobesc icoanele, uşile, ferestrele şi le folosesc la vindecarea bolilor. Datina datează din secolul al IV-lea.
Salcia este un semn al biruinţei vieţii asupra morţii, aşa cum a fost învierea lui Lazăr, săvârşită cu o zi înainte, de Sâmbăta Floriilor sau a lui Lazăr. În Antichitate, salcia era cunoscută ca un copac din care se făcea o licoare ce inhiba pornirile sexuale şi dădea inferilitate. Unii Sfinţi Părinţi au afirmat că salcia o reprezintă pe Maica Domnului, care deşi alege castitatea, îl naşte pe Hristos.
În ziua de Florii, în biserici este săvârşită prima dintre cele şapte denii din săptămâna Sfintelor Patimi. După terminarea acesteia, ramurile de salcie sunt sfinţite. În aceeaşi, mormintele trebuie curăţare şi stropite cu apă sfinţită. În Moldova, crenguţele de salcie sfinţite la biserică sunt folosite ca mijloc de apărare împotriva bolilor. Există credinţa potrivit căreia cei care îşi înfăşoara mijlocul cu salcie sfinţită nu vor avea dureri tot anul. În unele zone ale ţării, ramurile sfinţite sunt puse pe foc când este vreme rea sau se aruncă în curte când bate grindina.
În Duminica Floriilor, are loc tradiţionalul pelerinaj închinat praznicului Intrării Domnului în Ierusalim? Începe într-o biserică şi să se încheie în alta, iar florile pe care creştinii le duc cu ei semnifică faptele bune pe care fiecare le adună de-a lungul vieţii.
Ce să nu faci în Duminica de Florii
Din vechime, s-au păstrat mai mult obiceiuri legate de Duminica Vlăstarilor. Conform tradiţiei, nu se lucrează, iar cei care ţin Postul Mare au dezlegare la peşte. În Moldova şi în Banat, salcia trebuia aşezată la streaşina casei şi niciodată nu se aducea în interiorul casei. Mugurii ramurilor de salcie sfinţite de Florii se păstrau pentru a fi puse pe foc când era furtună sau grindină. Dacă în restul ţării este interzisă spălarea părului de Florii, în Banat şi în Transilvania, fetele de măritat care voiau să-şi întâlnească alesul au obiceiul de a pune pe foc apă cu busuioc la miezul nopţii şi de a se spăla pe cap cu acel decoct pe care îl toarnă apoi la rădăcina unui păr înflorit. Tot de Florii, sunt umplute vase cu flori. În Joia Mare, florile sunt folosite la vopsitul ouălor pentru Sfintele Paşti. Începând cu această zi, dacă urzicile au înflorit, acestea nu se mai folosesc la gătit.
sursa:clickpentrufemei.ro
4.756 ron
4.194 ron
