Deputatul liberal arădean Glad Varga, membru al Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic şi vicepreşedinte al Comisiei pentru antreprenoriat şi turism, a iniţiat un proiect de lege, alături de mai mulți colegi parlamentari liberali, care odată votat va permite investiţiile în parcuri fotovoltaice pe terenuri arabile mai mari de zece hectare, de clasa a III-a, a IV-a și a V-a de calitate, terenuri situate în extravilanul localităților.
„Indiscutabil, viitorul energetic mondial este cel regenerabil. Prin această inițiativă, România își poate crește capacitatea de a produce energie regenerabilă, implicit de a contribui la scăderea emisiilor de carbon şi la combaterea efectelor schimbărilor climatice. Am propus ca acest gen de investiții, pentru producerea energiei regenerabile, să poată fi realizate inclusiv pe terenuri agricole. Aceste suprafețe vor putea fi folosite atât pentru producţia agricolă, cât şi pentru producerea de energie electrică”, a declarat Glad Varga, deputat PNL de Arad.
Proiectul iniţiat de Glad Varga vizează modificarea Legii Fondului Funciar (Legea 18/1991), astfel încât să se permită „înființarea de capacități noi de producție de energie regenerabilă, parcuri fotovoltaice care ocupă o suprafață mai mare de 10 hectare” pe terenurile agricole din extravilan, iar scoaterea din circuitul arabil se va face la momentul autorizării construcțiilor. Mai trebuie spus că potrivit proiectului, în situația construirii unor facilități de producere a energiei regenerabile fotovoltaice, unități de stocare ale electricității, stații de transformare, scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol se poate face și parțial, numai pentru suprafețele de teren afectate de lucrări.
Până acum, iniţiativa deputatului arădean a primit aviz favorabil, cu amendamente, de la Comisia pentru ape, păduri şi fond cinegetic, Comisia pentru afaceri europene, Comisia pentru energie, infrastructură energetică şi resurse minerale, Comisia pentru mediu şi Comisia pentru agricultură, industrie alimentară şi dezvoltare rurală din Senat, urmând ca poiectul de lege şi raportul comun de admitere, cu amendamentele admise, să intre în plenul Senatului, pentru dezbatere şi adoptare, după care va fi trimis la Camera Deputaţilor, care este cameră decizională în cazul de faţă.
Deputatul liberal arădean Glad Varga, membru al Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic şi vicepreşedinte al Comisiei pentru antreprenoriat şi turism, a iniţiat un proiect de lege, alături de mai mulți colegi parlamentari liberali, care odată votat va permite investiţiile în parcuri fotovoltaice pe terenuri arabile mai mari de zece hectare, de clasa a III-a, a IV-a și a V-a de calitate, terenuri situate în extravilanul localităților.
„Indiscutabil, viitorul energetic mondial este cel regenerabil. Prin această inițiativă, România își poate crește capacitatea de a produce energie regenerabilă, implicit de a contribui la scăderea emisiilor de carbon şi la combaterea efectelor schimbărilor climatice. Am propus ca acest gen de investiții, pentru producerea energiei regenerabile, să poată fi realizate inclusiv pe terenuri agricole. Aceste suprafețe vor putea fi folosite atât pentru producţia agricolă, cât şi pentru producerea de energie electrică”, a declarat Glad Varga, deputat PNL de Arad.
Proiectul iniţiat de Glad Varga vizează modificarea Legii Fondului Funciar (Legea 18/1991), astfel încât să se permită „înființarea de capacități noi de producție de energie regenerabilă, parcuri fotovoltaice care ocupă o suprafață mai mare de 10 hectare” pe terenurile agricole din extravilan, iar scoaterea din circuitul arabil se va face la momentul autorizării construcțiilor. Mai trebuie spus că potrivit proiectului, în situația construirii unor facilități de producere a energiei regenerabile fotovoltaice, unități de stocare ale electricității, stații de transformare, scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol se poate face și parțial, numai pentru suprafețele de teren afectate de lucrări.
Până acum, iniţiativa deputatului arădean a primit aviz favorabil, cu amendamente, de la Comisia pentru ape, păduri şi fond cinegetic, Comisia pentru afaceri europene, Comisia pentru energie, infrastructură energetică şi resurse minerale, Comisia pentru mediu şi Comisia pentru agricultură, industrie alimentară şi dezvoltare rurală din Senat, urmând ca poiectul de lege şi raportul comun de admitere, cu amendamentele admise, să intre în plenul Senatului, pentru dezbatere şi adoptare, după care va fi trimis la Camera Deputaţilor, care este cameră decizională în cazul de faţă.
4.756 ron
4.194 ron
