Bulgaria, una dintre cele mai sărace state membre ale Uniunii Europene, a fost admisă în mecanismul ERM-2, o etapă obligatorie pentru aderarea la euro, în iulie anul trecut.
De la 1 ianuarie 2024, Bulgaria va trece la euro, a declarat vineri, răspunzând la întrebările membrilor parlamentului, Asen Vasilev, viceprim-ministru şi ministru bulgar al Finanţelor.
„În prezent, suntem pe deplin pregătiţi din punct de vedere tehnic pentru introducerea monedei euro; mai rămân doar câteva sarcini mici de finalizat, astfel încât nu există niciun dubiu că la 1 ianuarie 2024 se va face tranziţia la euro”, a anunţat Vasilev.
Conversia valutară va fi făcută aplicând cursul valutar de la acel moment EURO-Leva bulgărească, iar pentru o perioadă de o lună de la implementarea trecerii la moneda unică europeană vor putea fi folosite ambele valute, conform proiectului național redactat de către autoritățile bulgare.
Când s-ar putea alătura și România Zonei euro
Când s-ar putea alătura și România zonei euro încă nu se știe. De-a lungul timpului, autoritățile au anunțat două date pentru trecerea la euro: 2019 și apoi 2024.
Autoritățile spun că țară noastră trebuie mai întâi să-și restabilească echilibrul macroeconomic, inclusiv prin combaterea efectelor negative generate de pandemia Covid-19 și prin implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență, iar abia apoi va stabili un (nou) calendar privind aderarea la zona euro.
Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, a explicat, anul trecut, când ar putea îndeplini România criteriile de la Maastricht, pentru adoptarea monedei euro.
"Când ne vom pune casa în ordine în ceea ce priveşte deficitele, bugetar şi de cont curent (extern), să nu existe presiune mare pe leu, care ar inflama şi inflaţia; când ratele de dobândă ar fi similare cu cele din regiune, când vom avea politici macroeconomice raţionale.
Sunt condiţii pe care le-am încălcat flagrant, semnalate în documente ale BNR, în opinii ale Consiliului Fiscal, în raportul pe care l-am coordonat şi la care aţi făcut referire. Şi iar revin la nevoia de buget robust, care înseamnă şi consolidare fiscală, venituri bugetare mai mari, investiţii superioare pentru a face economia mai rezilientă.
Inevitabila corecţie a dezechilibrului bugetar trebuie făcută gradual. O corecţie brutală, ca să ajungem la deficit de 3%, ar reintroduce economia într-o recesiune adâncă", a precizat Daniel Dăianu, conform Agerpres.ro.
Bulgaria, una dintre cele mai sărace state membre ale Uniunii Europene, a fost admisă în mecanismul ERM-2, o etapă obligatorie pentru aderarea la euro, în iulie anul trecut.
De la 1 ianuarie 2024, Bulgaria va trece la euro, a declarat vineri, răspunzând la întrebările membrilor parlamentului, Asen Vasilev, viceprim-ministru şi ministru bulgar al Finanţelor.
„În prezent, suntem pe deplin pregătiţi din punct de vedere tehnic pentru introducerea monedei euro; mai rămân doar câteva sarcini mici de finalizat, astfel încât nu există niciun dubiu că la 1 ianuarie 2024 se va face tranziţia la euro”, a anunţat Vasilev.
Conversia valutară va fi făcută aplicând cursul valutar de la acel moment EURO-Leva bulgărească, iar pentru o perioadă de o lună de la implementarea trecerii la moneda unică europeană vor putea fi folosite ambele valute, conform proiectului național redactat de către autoritățile bulgare.
Când s-ar putea alătura și România Zonei euro
Când s-ar putea alătura și România zonei euro încă nu se știe. De-a lungul timpului, autoritățile au anunțat două date pentru trecerea la euro: 2019 și apoi 2024.
Autoritățile spun că țară noastră trebuie mai întâi să-și restabilească echilibrul macroeconomic, inclusiv prin combaterea efectelor negative generate de pandemia Covid-19 și prin implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență, iar abia apoi va stabili un (nou) calendar privind aderarea la zona euro.
Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, a explicat, anul trecut, când ar putea îndeplini România criteriile de la Maastricht, pentru adoptarea monedei euro.
"Când ne vom pune casa în ordine în ceea ce priveşte deficitele, bugetar şi de cont curent (extern), să nu existe presiune mare pe leu, care ar inflama şi inflaţia; când ratele de dobândă ar fi similare cu cele din regiune, când vom avea politici macroeconomice raţionale.
Sunt condiţii pe care le-am încălcat flagrant, semnalate în documente ale BNR, în opinii ale Consiliului Fiscal, în raportul pe care l-am coordonat şi la care aţi făcut referire. Şi iar revin la nevoia de buget robust, care înseamnă şi consolidare fiscală, venituri bugetare mai mari, investiţii superioare pentru a face economia mai rezilientă.
Inevitabila corecţie a dezechilibrului bugetar trebuie făcută gradual. O corecţie brutală, ca să ajungem la deficit de 3%, ar reintroduce economia într-o recesiune adâncă", a precizat Daniel Dăianu, conform Agerpres.ro.
4.756 ron
4.194 ron
