Următoarele alegeri prezidențiale în România vor avea loc pe 10 și 24 noiembrie 2019.
Modificarea legislației electorale
Deoarece la ultimele alegeri prezidențiale, precum și la alegerile europarlamentare din 2019, au fost probleme cu votul românilor aflați în diaspora, Autoritatea Electorală Permanentă a propus abrogarea Legii nr. 370/2004 privind alegerea președintelui și înlocuirea acesteia cu un nou act normativ, care să preia votul anticipat, votul prin corespondență și simplificarea procedurilor la secțiile de votare din străinătate.
Candidați
Partidul Social Democrat
După alegerile europarlamentare din 26 mai 2019, Dragnea a afirmat că Gabriela Firea sau Călin Popescu-Tăriceanu ar trebui să fie candidatul PSD–ALDE la prezidențiale.Totuși, Firea a reiterat că nu dorește să candideze la Președinție. În urma condamnării din 27 mai 2019, Liviu Dragnea a devenit neeligibil pentru această funcție și nu poate candida la alegeri.Pe 23 iulie 2017, deputatul PSD Liviu Pleșoianu a anunțat pe contul său de Facebook că a luat decizia de a candida la alegerile prezidențiale.A reconfirmat această intenție pe 11 ianuarie 2018, declarând că va candida indiferent de propunerea oficială a partidului. În cadrul ședinței CEx a PSD din 13 iunie 2019, senatorul Șerban Nicolae și-a anunțat și el intenția de a candida la alegeri. Pe 22 iunie, ministrul de Finanțe Eugen Teodorovici a anunțat că vrea să intre în cursa pentru desemnarea candidatului PSD. Apoi, pe 24 iunie, senatorul de Arad Mihai Fifor a anunțat că se înscrie în cursa internă a partidului.Într-o apariție televizată, președintele interimar al PSD, Viorica Dăncilă, a declarat că în sondajele interne pentru desemnarea candidatului PSD vor fi introduși și candidați independenți. De asemenea, aceasta a exclus varianta unei candidaturi proprii.
Partidul Național Liberal
Președintele Klaus Iohannis este eligibil pentru un al doilea mandat. Deși articolul 84 din Constituție îi interzice să facă parte dintr-un partid pe durata mandatului, candidatura sa la alegerile din 2014 a fost susținută de Partidul Național Liberal, al cărui președinte a și fost la acel moment.
Alianța 2020 USR+PLUS
În februarie 2019, Uniunea Salvați România și Partidul Libertate, Unitate și Solidaritate au format o alianță politică pentru a candida împreună la alegerile europarlamentare din 26 mai 2019. Pe fondul rezultatului bun obținut la aceste alegeri, co-președinții alianței au anunțat că vor avea un candidat comun la prezidențiale. Președintele USR, Dan Barna, a propus un tandem președinte–premier.Anterior unei decizii în cadrul alianței, Congresul USR va valida candidatul din partea formațiunii.
Mai mulți membri ai ALDE au făcut referire la Călin Popescu-Tăriceanu ca posibil candidat la alegerile prezidențiale din 2019. Anterior alegerilor europarlamentare din 2019, Tăriceanu considera că varianta optimă pentru prezidențiale este o candidatură comună PSD–ALDE. În aprilie 2019 a declarat că este pregătit să își asume candidatura la alegerile prezidențiale, adăugând că o decizie în coaliția de guvernare va fi luată după alegerile pentru Parlamentul European și după o analiză a sondajelor de opinie. Totuși, pe fondul rezultatului slab obținut de ALDE la europarlamentare și în contextul acuzațiilor de corupție din partea DNA, Tăriceanu a anunțat în iunie 2019 că pentru el candidatura la prezidențiale nu mai este o opțiune.
Victor Ponta, fost prim-ministru și competitorul de pe locul doi la alegerile din 2014, a declarat că formațiunea politică PRO România, înființată împreună cu fostul președinte PC, Daniel Constantin, va avea un candidat la alegerile prezidențiale,dar a negat că va candida din nou pentru funcție în 2019. Cu toate că a avut adesea un discurs critic la adresa coaliției de guvernare, în iunie 2019, Ponta a purtat discuții cu PSD și ALDE privind desemnarea unui candidat unic pe centru-stânga.În aceeași perioadă a anunțat că PRO România îl susține pe Sorin Cîmpeanu, președintele Consiliului Național al Rectorilor. La rândul lui, Tăriceanu s-a poziționat în favoarea unui candidat unic PSD–ALDE–PRO România.
sursa: wikipedia.org.
4.756 ron
4.194 ron
