Credincioșii romano-catolici vor intra, de mâine, 6 martie, în postul Paștelui, perioada de reculegere și abstinență ce precede Învierea Domnului.
Pentru ei, Miercurea Cenușii reprezintă prima zi a Postului Mare, a cărei celebrare a fost instituită în timpul pontificatului lui Grigore I cel Mare.
Denumirea sărbătorii se datorează obiceiului ca ramurile de salcie (palmier, măslin sau alt arbore), sfințite cu prilejul Floriilor de anul trecut, ramuri care au împodobit statuile și icoanele din casele catolicilor timp de aproape un an, să fie duse la biserică spre a fi arse.
Cenușa lor se folosește la ieșirea de la slujbă, când preotul presară pe fruntea credincioșilor rostind: „Adu-ţi aminte, omule, că din ţărână eşti, şi în ţărână te vei întoarce” (Geneza, 3,19), cuvintele pe care Dumnezeu i le-a spus lui Adam cu ocazia izgonirii sale din Rai.
Gestul simbolic al prelatului conţine un îndemn la pocăinţă şi smerenie, făcând, de asemenea, trimitere la faptul că un bun creştin îşi ia angajamentul să respecte toate rigorile postului care anul acesta va dura, pentru romano-catolici, până în 21 aprilie, când se celebrează Solemnitatea Învierii Domnului – Sfintele Paşti.
Miercurea Cenuşii este zi de post sever şi abstinenţă, introducând Postul Mare ca un timp special de meditaţie şi împăcare.
Biserica Ortodoxă nu are tradiția impunerii cenușii, însă duminica intrării în post, numită Duminica izgonirii lui Adam din Rai, face trimitere la același text, ca și cel folosit în Biserica Romano-Catolică (Geneza, capitolul 3).
Anul acesta, ortodocşii şi greco-catolicii vor sărbători Paştile la o săptămână după romano-catolici, în 28 aprilie.
Sursa: renasterea.ro
Credincioșii romano-catolici vor intra, de mâine, 6 martie, în postul Paștelui, perioada de reculegere și abstinență ce precede Învierea Domnului.
Pentru ei, Miercurea Cenușii reprezintă prima zi a Postului Mare, a cărei celebrare a fost instituită în timpul pontificatului lui Grigore I cel Mare.
Denumirea sărbătorii se datorează obiceiului ca ramurile de salcie (palmier, măslin sau alt arbore), sfințite cu prilejul Floriilor de anul trecut, ramuri care au împodobit statuile și icoanele din casele catolicilor timp de aproape un an, să fie duse la biserică spre a fi arse.
Cenușa lor se folosește la ieșirea de la slujbă, când preotul presară pe fruntea credincioșilor rostind: „Adu-ţi aminte, omule, că din ţărână eşti, şi în ţărână te vei întoarce” (Geneza, 3,19), cuvintele pe care Dumnezeu i le-a spus lui Adam cu ocazia izgonirii sale din Rai.
Gestul simbolic al prelatului conţine un îndemn la pocăinţă şi smerenie, făcând, de asemenea, trimitere la faptul că un bun creştin îşi ia angajamentul să respecte toate rigorile postului care anul acesta va dura, pentru romano-catolici, până în 21 aprilie, când se celebrează Solemnitatea Învierii Domnului – Sfintele Paşti.
Miercurea Cenuşii este zi de post sever şi abstinenţă, introducând Postul Mare ca un timp special de meditaţie şi împăcare.
Biserica Ortodoxă nu are tradiția impunerii cenușii, însă duminica intrării în post, numită Duminica izgonirii lui Adam din Rai, face trimitere la același text, ca și cel folosit în Biserica Romano-Catolică (Geneza, capitolul 3).
Anul acesta, ortodocşii şi greco-catolicii vor sărbători Paştile la o săptămână după romano-catolici, în 28 aprilie.
Sursa: renasterea.ro
4.756 ron
4.194 ron
