Ziua Mondială a Mediului, sărbătorită în fiecare an la data de 5 iunie, are ca obiectiv în 2018 combaterea poluării cu plastic. Datele statistice la nivel mondial sunt extrem de îngrijorătoare – 50% din plasticul folosit este de unică folosinţă şi la fiecare minut sunt cumpărate 1 milion de sticle de plastic. „Contaminarea aproape permanentă a mediului” generată de poluarea cu plastic a determinat Comisia Europeană să lanseze Strategia pentru combaterea poluării cu material plastic şi să propună noi norme pentru reducerea deşeurilor marine.
În România, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr.87/2018, va fi interzisă introducerea pe piaţa naţională a pungilor de transport din plastic subţire şi foarte subţire, cu mâner, începând cu 1 iulie 2018, în timp ce comercializarea acestora va fi interzisă de la 1 ianuarie 2019. O măsură întârziată, care transpune o directivă din 2015.
Astfel, „mai bine mai târziu decât niciodată” ne fereşte de încă un caz de infringement pentru netranspunerea legislaţiei europene, dar nu rezolvă problema deşeurilor din plastic. Interdicţia pungilor de plastic subţiri, izolată de contextul general al măsurilor necesare – sprijinirea soluţiilor biodegradabile, demararea unei campanii de sensibilizare a populaţiei, facilitarea proceselor de reciclare, va avea un efect infim asupra diminuării poluării cu plastic.
La întâlnirea Consiliului pentru Mediu din martie 2018, miniştrii mediului din statele membre, inclusiv ministrul mediului din România – Graţiela Gavrilescu, au fost de acord că este necesară implementarea de urgenţă a măsurilor concrete de sporire a reciclării materialelor plastice şi au menţionat acţiunile posibile la nivel naţional: campanii de conştientizare a consumatorilor, creşterea calităţii produselor reciclate, achiziţii verzi, aplicarea responsabilităţii extinse a producătorilor, subvenţii financiare şi angajamente voluntare din partea industriei specifice.
Dar, ca şi în alte cazuri, concluziile întâlnirilor la nivel înalt rămân doar pe hârtie pentru România, prinse în palmaresul scriptic al ministrului mediului, în timp ce, până în 2020, România trebuie să recicleze 50% din ceea ce produce.
Incapacitatea guvernanţilor PSD-ALDE de a pune în practică obligaţiile privind protecţia mediului va aduce României noi penalităţi de infringement şi amplificarea efectelor negative asupra stării solului şi apelor, sufocate de deşeurile de plastic.
Ziua Mondială a Mediului, sărbătorită în fiecare an la data de 5 iunie, are ca obiectiv în 2018 combaterea poluării cu plastic. Datele statistice la nivel mondial sunt extrem de îngrijorătoare – 50% din plasticul folosit este de unică folosinţă şi la fiecare minut sunt cumpărate 1 milion de sticle de plastic. „Contaminarea aproape permanentă a mediului” generată de poluarea cu plastic a determinat Comisia Europeană să lanseze Strategia pentru combaterea poluării cu material plastic şi să propună noi norme pentru reducerea deşeurilor marine.
În România, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr.87/2018, va fi interzisă introducerea pe piaţa naţională a pungilor de transport din plastic subţire şi foarte subţire, cu mâner, începând cu 1 iulie 2018, în timp ce comercializarea acestora va fi interzisă de la 1 ianuarie 2019. O măsură întârziată, care transpune o directivă din 2015.
Astfel, „mai bine mai târziu decât niciodată” ne fereşte de încă un caz de infringement pentru netranspunerea legislaţiei europene, dar nu rezolvă problema deşeurilor din plastic. Interdicţia pungilor de plastic subţiri, izolată de contextul general al măsurilor necesare – sprijinirea soluţiilor biodegradabile, demararea unei campanii de sensibilizare a populaţiei, facilitarea proceselor de reciclare, va avea un efect infim asupra diminuării poluării cu plastic.
La întâlnirea Consiliului pentru Mediu din martie 2018, miniştrii mediului din statele membre, inclusiv ministrul mediului din România – Graţiela Gavrilescu, au fost de acord că este necesară implementarea de urgenţă a măsurilor concrete de sporire a reciclării materialelor plastice şi au menţionat acţiunile posibile la nivel naţional: campanii de conştientizare a consumatorilor, creşterea calităţii produselor reciclate, achiziţii verzi, aplicarea responsabilităţii extinse a producătorilor, subvenţii financiare şi angajamente voluntare din partea industriei specifice.
Dar, ca şi în alte cazuri, concluziile întâlnirilor la nivel înalt rămân doar pe hârtie pentru România, prinse în palmaresul scriptic al ministrului mediului, în timp ce, până în 2020, România trebuie să recicleze 50% din ceea ce produce.
Incapacitatea guvernanţilor PSD-ALDE de a pune în practică obligaţiile privind protecţia mediului va aduce României noi penalităţi de infringement şi amplificarea efectelor negative asupra stării solului şi apelor, sufocate de deşeurile de plastic.
4.756 ron
4.194 ron
