Sărbătoarea Floriilor este una dintre cele mai importante sărbători din calendarul creştin şi marchează intrarea lui Iisus Hristos în Ierusalim, unde a fost întâmpinat de mii de credincioşi care ţineau în mâini ramuri de măslin şi de fini.
Potrivit Ministerului Afacerilor Interne, numărul total al cetăţenilor români care îşi sărbătoresc onomastica în ziua de Florii este de 1.374.721, dintre care 612.662 bărbaţi şi 762.059 femei. Cei mai mulţi dintre românii care îşi serbează astăzi onomastica, poartă numele de Florin, Viorica şi Florentina. De asemenea, în România sunt două femei cu numele de Floricică şi doi bărbaţi care se numesc Mărgărit.
Alte nume care sunt sărbătorite în duminica Floriilor sunt Viorel, Viorela, Margareta, Camelia, Brânduşa sau Lăcrămioara, Ghiocel, Crin, Florian, Bujor, Florentin, dar şi cei care sunt botezaţi Florin, Florina sau cu nume derivate ale acestora.
Obiceiuri şi tradiţii de Florii
Sărbătoarea intrării Domnului în Ierusalim a fost suprapusă peste cea a zeiţei romane a florilor, Flora, de unde şi denumirea populară pe care a primit-o. Astfel, pe lângă sărbătoarea creştină a intrării Mântuitorului în Ierusalim au apărut şi nenumărate obiceiuri şi tradiţii, atât în mediul rural, cât şi în cel urban, cele mai multe fiind de sorginte păgână.
De exemplu, de Florii se obişnuieşte să se facă "de ursită", astfel că fetele aflau, prin diverse procedee, dacă se vor căsători sau nu în acel an. Tot de Florii, mărţişorul purtat până în această zi se pune pe ramurile unui pom înflorit sau pe un măceş, iar zestrea se scoate din casă pentru aerisire.
Înaintea sărbătorii, fetele nemăritate din Banat şi Transilvania obişnuiesc să pună o oglindă şi o cămaşă curată sub un păr altoit. După răsăritul soarelui, aceste obiecte sunt folosite în farmece pentru noroc în dragoste şi sănătate.
De asemenea, la miezul nopţii se fierbe busuioc în apă, iar dimineaţa fetele se spală pe cap cu această fiertură, ca să le crească părul frumos şi strălucitor. Ce rămâne se toarna la rădăcina unui păr, în speranţa că băieţii se vor uita după ele, ca după un copac înflorit.
În popor se mai spune că cine îndrăzneşte să se spele pe cap în ziua de Florii fără apă descântată şi sfinţită riscă să albească.
La toate popoarele creştine pot fi întâlnite diferite obiceiuri, unele chiar similare celor de la noi, majoritatea având în prim-plan palmierul sau salcia.
Sărbătoarea Floriilor este una dintre cele mai importante sărbători din calendarul creştin şi marchează intrarea lui Iisus Hristos în Ierusalim, unde a fost întâmpinat de mii de credincioşi care ţineau în mâini ramuri de măslin şi de fini.
Potrivit Ministerului Afacerilor Interne, numărul total al cetăţenilor români care îşi sărbătoresc onomastica în ziua de Florii este de 1.374.721, dintre care 612.662 bărbaţi şi 762.059 femei. Cei mai mulţi dintre românii care îşi serbează astăzi onomastica, poartă numele de Florin, Viorica şi Florentina. De asemenea, în România sunt două femei cu numele de Floricică şi doi bărbaţi care se numesc Mărgărit.
Alte nume care sunt sărbătorite în duminica Floriilor sunt Viorel, Viorela, Margareta, Camelia, Brânduşa sau Lăcrămioara, Ghiocel, Crin, Florian, Bujor, Florentin, dar şi cei care sunt botezaţi Florin, Florina sau cu nume derivate ale acestora.
Obiceiuri şi tradiţii de Florii
Sărbătoarea intrării Domnului în Ierusalim a fost suprapusă peste cea a zeiţei romane a florilor, Flora, de unde şi denumirea populară pe care a primit-o. Astfel, pe lângă sărbătoarea creştină a intrării Mântuitorului în Ierusalim au apărut şi nenumărate obiceiuri şi tradiţii, atât în mediul rural, cât şi în cel urban, cele mai multe fiind de sorginte păgână.
De exemplu, de Florii se obişnuieşte să se facă "de ursită", astfel că fetele aflau, prin diverse procedee, dacă se vor căsători sau nu în acel an. Tot de Florii, mărţişorul purtat până în această zi se pune pe ramurile unui pom înflorit sau pe un măceş, iar zestrea se scoate din casă pentru aerisire.
Înaintea sărbătorii, fetele nemăritate din Banat şi Transilvania obişnuiesc să pună o oglindă şi o cămaşă curată sub un păr altoit. După răsăritul soarelui, aceste obiecte sunt folosite în farmece pentru noroc în dragoste şi sănătate.
De asemenea, la miezul nopţii se fierbe busuioc în apă, iar dimineaţa fetele se spală pe cap cu această fiertură, ca să le crească părul frumos şi strălucitor. Ce rămâne se toarna la rădăcina unui păr, în speranţa că băieţii se vor uita după ele, ca după un copac înflorit.
În popor se mai spune că cine îndrăzneşte să se spele pe cap în ziua de Florii fără apă descântată şi sfinţită riscă să albească.
La toate popoarele creştine pot fi întâlnite diferite obiceiuri, unele chiar similare celor de la noi, majoritatea având în prim-plan palmierul sau salcia.
4.756 ron
4.194 ron
