Legea recursului compensatoriu, adoptată de către Guvernul PSD-ALDE, se dovedeşte un adevărat eşec. În ultimele două luni de zile, peste o treime din cei eliberaţi din penitenciare s-au întors deja după gratii. În această perioadă, legea recursului compensatoriu a permis eliberarea înainte de termen a 3.130 de deţinuţi însă dintre aceştia, un număr de 1025 s-au reîntors în spatele gratiilor după ce au săvârşit o serie de crime, violuri, tâlhării sau au provocat încăierări cu scopul de a se răzbuna.
Cifrele au fost comunicate luni, 18 decembrie pe site-ul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor iar potrivit datelor ANP, numărul deținuților din penitenciare a scăzut în ultimele două luni de la 25.798 (19 octombrie 2017) la 23.693 (19 decembrie 2017). Sunt, așadar, cu 2.105 mai puțini detinuți în penitenciare.
Potrivit cifrelor comunicate luni de ANP, 833 de deținuți s-au liberat la termen, 2.297 de alți beneficiari ai acestei legi au fost liberați condiționat. În total, 3.130 deţinuţi au beneficiat de legea recursului compensatoriu despre care Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor spune că este de fapt „o grațiere mascată”.
Potrivit sindicatului ANP, în primul an de la introducerea legii recursului compensatoriu, peste 5000 de deţinuţi de vor întoarce în spatele gratiilor, nu înainte de a comite diferite fapte penale pentru care statul va cheltui alţi bani pentru anchetarea, judecarea şi condamnarea făptaşilor.
De la adoptarea legii Recursului Compensatoriu de către Guvernul PSD-ALDE, mai mulţi deţinuţi eliberaţi în baza prevederilor noii legi au intrat în atenţia publică după ce au comis violuri, crime şi tâlhării.
Printre aceştia se numără şi cazul bihoreanului Petru Cristea Hera de 46 de ani, violator în serie care a încercat să îşi violeze mama la doar o săptămână după ce fusese eliberat sau cazul de la Iaşi în care o mamă şi fiica acesteia au fost înjunghiate în somn de către doi deţinuţi care încercau să se răzbune şi care au confundat victimele.
Legea recursului compensatoriu, adoptată de către Guvernul PSD-ALDE, se dovedeşte un adevărat eşec. În ultimele două luni de zile, peste o treime din cei eliberaţi din penitenciare s-au întors deja după gratii. În această perioadă, legea recursului compensatoriu a permis eliberarea înainte de termen a 3.130 de deţinuţi însă dintre aceştia, un număr de 1025 s-au reîntors în spatele gratiilor după ce au săvârşit o serie de crime, violuri, tâlhării sau au provocat încăierări cu scopul de a se răzbuna.
Cifrele au fost comunicate luni, 18 decembrie pe site-ul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor iar potrivit datelor ANP, numărul deținuților din penitenciare a scăzut în ultimele două luni de la 25.798 (19 octombrie 2017) la 23.693 (19 decembrie 2017). Sunt, așadar, cu 2.105 mai puțini detinuți în penitenciare.
Potrivit cifrelor comunicate luni de ANP, 833 de deținuți s-au liberat la termen, 2.297 de alți beneficiari ai acestei legi au fost liberați condiționat. În total, 3.130 deţinuţi au beneficiat de legea recursului compensatoriu despre care Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor spune că este de fapt „o grațiere mascată”.
Potrivit sindicatului ANP, în primul an de la introducerea legii recursului compensatoriu, peste 5000 de deţinuţi de vor întoarce în spatele gratiilor, nu înainte de a comite diferite fapte penale pentru care statul va cheltui alţi bani pentru anchetarea, judecarea şi condamnarea făptaşilor.
De la adoptarea legii Recursului Compensatoriu de către Guvernul PSD-ALDE, mai mulţi deţinuţi eliberaţi în baza prevederilor noii legi au intrat în atenţia publică după ce au comis violuri, crime şi tâlhării.
Printre aceştia se numără şi cazul bihoreanului Petru Cristea Hera de 46 de ani, violator în serie care a încercat să îşi violeze mama la doar o săptămână după ce fusese eliberat sau cazul de la Iaşi în care o mamă şi fiica acesteia au fost înjunghiate în somn de către doi deţinuţi care încercau să se răzbune şi care au confundat victimele.