Aradul ar putea fi legat de capitala Serbiei printr-o autostradă modernă care ar urma să fie construită în regiune, potrivit agendei Administrațiilor Județene din Euroregiunea Dunăre-Criș-Mureș-Tisa.
Anunţul a fost făcut la împlinirea a 20 de ani de la înfiinţarea Euroregiunii Dunăre-Criş-Mureş-Tisa, marcată printr-o întâlnire a liderilor politici din euroregiune la Novi Sad, în Serbia.
În cadrul evenimentului a avut loc o ședință festivă la care au luat parte reprezentanţii judeţelor Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi Timiş din România, Csongrad, Bekes, Bacs-Kiskun – Ungaria şi, nu în ultimul rând, ai Provinciei Autonome Voivodina, din Serbia.
Sărbătorim 20 de ani de cooperare euroregională Dunăre-Criş-Mureş-Tisa. Pentru noi asta înseamnă 20 de ani de dezvoltare, de proiecte, de parteneriate. Euroregiunea DKMT a fost nu numai un mijloc de accesare a proiectelor europene ci și de cunoaștere și colaborare în plan personal. Am cunoscut colegi care astăzi îmi sunt prieteni. Ne ajutăm, găsim soluții la problemele pe care le avem. Am crescut împreună cu partenerii noștri din Serbia și din Ungaria. Am devenit un județ european în cea mai dezvoltată regiune din România” a declarat Iustin Cionca, preşedintele CJ Arad, în cadrul evenimentului.
Pe lângă serbarea împlinirii a 20 de ani de la crearea euroregiunii transfrontaliere Dunăre-Criș-Mureș-Tisa, administratorii judeţelor din România, Serbia şi Ungaria au creionat viitoarele proiecte de dezvoltare comună. Printre altele, s-a vorbit şi de crearea unei legături directe între Belgrad, capitala şi principalul motor economic al Serbiei şi polul de dezvoltare Arad-Timiş, printr-o autostradă.
Autostrada care ar putea facilita comerţul şi turismul în zonă ar urma să fie legată de A1 în dreptul localităţii timişene Giroda, urmând a se continua pe o distanţă de aproximativ 130 km până în localitatea sârbească Pancevo, aflată la doar 20 km de Belgrad.
Întrucât Serbia nu face încă parte din familia ţărilor Uniunii Europene, fondurile Europene ar putea fi inaccesibile pentru acest proiect iar liderii politici ai euroregiunii încearcă să găsească şi alte surse de finanţare decât fondurile structurale Europene.
Aradul ar putea fi legat de capitala Serbiei printr-o autostradă modernă care ar urma să fie construită în regiune, potrivit agendei Administrațiilor Județene din Euroregiunea Dunăre-Criș-Mureș-Tisa.
Anunţul a fost făcut la împlinirea a 20 de ani de la înfiinţarea Euroregiunii Dunăre-Criş-Mureş-Tisa, marcată printr-o întâlnire a liderilor politici din euroregiune la Novi Sad, în Serbia.
În cadrul evenimentului a avut loc o ședință festivă la care au luat parte reprezentanţii judeţelor Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi Timiş din România, Csongrad, Bekes, Bacs-Kiskun – Ungaria şi, nu în ultimul rând, ai Provinciei Autonome Voivodina, din Serbia.
Sărbătorim 20 de ani de cooperare euroregională Dunăre-Criş-Mureş-Tisa. Pentru noi asta înseamnă 20 de ani de dezvoltare, de proiecte, de parteneriate. Euroregiunea DKMT a fost nu numai un mijloc de accesare a proiectelor europene ci și de cunoaștere și colaborare în plan personal. Am cunoscut colegi care astăzi îmi sunt prieteni. Ne ajutăm, găsim soluții la problemele pe care le avem. Am crescut împreună cu partenerii noștri din Serbia și din Ungaria. Am devenit un județ european în cea mai dezvoltată regiune din România” a declarat Iustin Cionca, preşedintele CJ Arad, în cadrul evenimentului.
Pe lângă serbarea împlinirii a 20 de ani de la crearea euroregiunii transfrontaliere Dunăre-Criș-Mureș-Tisa, administratorii judeţelor din România, Serbia şi Ungaria au creionat viitoarele proiecte de dezvoltare comună. Printre altele, s-a vorbit şi de crearea unei legături directe între Belgrad, capitala şi principalul motor economic al Serbiei şi polul de dezvoltare Arad-Timiş, printr-o autostradă.
Autostrada care ar putea facilita comerţul şi turismul în zonă ar urma să fie legată de A1 în dreptul localităţii timişene Giroda, urmând a se continua pe o distanţă de aproximativ 130 km până în localitatea sârbească Pancevo, aflată la doar 20 km de Belgrad.
Întrucât Serbia nu face încă parte din familia ţărilor Uniunii Europene, fondurile Europene ar putea fi inaccesibile pentru acest proiect iar liderii politici ai euroregiunii încearcă să găsească şi alte surse de finanţare decât fondurile structurale Europene.
4.756 ron
4.194 ron
