Cu o partitură pianistică de talia Concertului nr. 1 de Dmitri Șostakovici și o simfonie precum aceea în mi minor, op. 64, de Piotr Ilici Ceaikovski, programul simfonic din 23 Noiembrie se înscrie în seria celor mai convingătoare de pe parcursul actualei stagiuni a Filarmonicii, la pupitrul orchestrei simfonice fiind Cristian Neagu, iar ca invitat al serii, pianistul grec Giorgos Konstantinou.
Reapare în programul orchestrei simfonice, la o distanță de un deceniu de la ultima ei abordare, una dintre cele mai fascinante partituri concertistice ale secolului trecut, reamintindu-ne de formidabilul pianist compozitor și modelul estetic al anilor 1920. Concertul lui Șostakovici se adresează unei clase de instrumentiști cu reflexe de claviatură ieșite din comun, însă epatează prin întreaga lui distribuție, o scenă care își împarte performanțele între orchestra de coarde și o singură voce din corul de suflători, trompeta, al cărui rol solistic auxiliar este susținut în versiunea de acum de excelentul trompetist Bogdan Barbu.
Prefața beethoveniană a concertului, Uvertura op.84, Egmont, dar și simfonia de după pauză, a V-a de Ceaikovski confima încă odată forţa acestor senzaţionale construcţii muzical-filosofice și conexiunea lor neîntreruptă cu auditorii sălilor de concert.
Pianistul grec GIORGOS KONSTANTINOU călătorește mult, cântând și predând de-a lungul întregii Europe, interesul său fiind orientat către compozitorii muzicii romantice și ai secolelor XX și XXI.
Născut la Atena în 1978, a crescut într-o familie de artiști, tatăl său fiind actor, iar bunicii, cântăreți de operă, trezindu-i încă de mic dragostea pentru spectacole care îmbină muzica cu celelalte arte (poezia, filmul și teatrul).
Primele îndrumări muzicale serioase le-a primit de la pianistul și pedagogul rus Alexei Miroshnikov. Apoi, studiind la Budapesta cu profesori precum Ferenc Rados și Andras Kemenes, și bineînțeles, datorită rădăcinilor sale grecești, personalitatea sa și modul de a cânta s-au dezvoltat într-un mod inedit. Sub aceste diverse influențe a abordat recent repertoriul de muzică contemporană din țara sa (Nikos Skalkotas, Giorgos Sisilianos, Giorgos Koumendakis), precum și literatura maghiară și rusă (de la Franz Liszt până la Alexander Scriabin, György Ligeti, György Kurtag și Rodion Schedrin).
În timpul studiilor în Grecia a fost distins cu Premiul I la Pan-Hellenic Youth Chorus & Orchestra (X.O.N.) Piano Competition, absolvind cu distincția Exceptional Young Artist. A fost admis la Academia de Muzică Liszt Ferenc din Budapesta, de unde a primit diploma cum laude de Master în Interpretare și Pedagogie.
În 2002 a câștigat Premiul II la Regio Callabria European Piano Competition. De atunci susține o carieră solistică și camerală. Colaborează frecvent cu orchestre precum Orchestra Filarmonicii din Kiev, Orchestra de Cameră din Sankt Petersburg, Orchestra MAV din Ungaria, Orchestra Filarmonicii Banatul din Timișoara etc. A concertat în multe centre culturale din Europa, dintre care amintim Oxford, Praga, Roma, București, Budapesta, Veneția, Tirana etc.
În 2009 a fost invitat la cea de-a VII-a ediție a Forumului Internațional Dialogue of Civilizations, care a avut loc în insula Rodos, Dodecanese, unde a reprezentat Grecia. A fost membru al juriului la Concursul Internațional de Pian Ella Philipp din Timișoara și la Concursul Internațional de Pian Gina Bachauer de la Atena.
În ultimii ani a susținut cursuri de măiestrie la universități și colegii din Marea Britanie (Oxford) și România (Timișoara, Oravița), fiind profesor invitat la Academia de Muzică din Estonia (începând din decembrie 2012).
Din decembrie 2003, Giorgos Konstantinou este director artistic al Festivalului Internațional de Arte Cohilia, care are loc pe Insula Euboea din Grecia, unde artiști renumiți din toată lumea studiază și concertează împreună. Trebuie menționată colaborarea dintre muzicieni și pictori greci și ruși de mare talent, un proiect denumit Parallel Worlds.
Cu o partitură pianistică de talia Concertului nr. 1 de Dmitri Șostakovici și o simfonie precum aceea în mi minor, op. 64, de Piotr Ilici Ceaikovski, programul simfonic din 23 Noiembrie se înscrie în seria celor mai convingătoare de pe parcursul actualei stagiuni a Filarmonicii, la pupitrul orchestrei simfonice fiind Cristian Neagu, iar ca invitat al serii, pianistul grec Giorgos Konstantinou.
Reapare în programul orchestrei simfonice, la o distanță de un deceniu de la ultima ei abordare, una dintre cele mai fascinante partituri concertistice ale secolului trecut, reamintindu-ne de formidabilul pianist compozitor și modelul estetic al anilor 1920. Concertul lui Șostakovici se adresează unei clase de instrumentiști cu reflexe de claviatură ieșite din comun, însă epatează prin întreaga lui distribuție, o scenă care își împarte performanțele între orchestra de coarde și o singură voce din corul de suflători, trompeta, al cărui rol solistic auxiliar este susținut în versiunea de acum de excelentul trompetist Bogdan Barbu.
Prefața beethoveniană a concertului, Uvertura op.84, Egmont, dar și simfonia de după pauză, a V-a de Ceaikovski confima încă odată forţa acestor senzaţionale construcţii muzical-filosofice și conexiunea lor neîntreruptă cu auditorii sălilor de concert.
Pianistul grec GIORGOS KONSTANTINOU călătorește mult, cântând și predând de-a lungul întregii Europe, interesul său fiind orientat către compozitorii muzicii romantice și ai secolelor XX și XXI.
Născut la Atena în 1978, a crescut într-o familie de artiști, tatăl său fiind actor, iar bunicii, cântăreți de operă, trezindu-i încă de mic dragostea pentru spectacole care îmbină muzica cu celelalte arte (poezia, filmul și teatrul).
Primele îndrumări muzicale serioase le-a primit de la pianistul și pedagogul rus Alexei Miroshnikov. Apoi, studiind la Budapesta cu profesori precum Ferenc Rados și Andras Kemenes, și bineînțeles, datorită rădăcinilor sale grecești, personalitatea sa și modul de a cânta s-au dezvoltat într-un mod inedit. Sub aceste diverse influențe a abordat recent repertoriul de muzică contemporană din țara sa (Nikos Skalkotas, Giorgos Sisilianos, Giorgos Koumendakis), precum și literatura maghiară și rusă (de la Franz Liszt până la Alexander Scriabin, György Ligeti, György Kurtag și Rodion Schedrin).
În timpul studiilor în Grecia a fost distins cu Premiul I la Pan-Hellenic Youth Chorus & Orchestra (X.O.N.) Piano Competition, absolvind cu distincția Exceptional Young Artist. A fost admis la Academia de Muzică Liszt Ferenc din Budapesta, de unde a primit diploma cum laude de Master în Interpretare și Pedagogie.
În 2002 a câștigat Premiul II la Regio Callabria European Piano Competition. De atunci susține o carieră solistică și camerală. Colaborează frecvent cu orchestre precum Orchestra Filarmonicii din Kiev, Orchestra de Cameră din Sankt Petersburg, Orchestra MAV din Ungaria, Orchestra Filarmonicii Banatul din Timișoara etc. A concertat în multe centre culturale din Europa, dintre care amintim Oxford, Praga, Roma, București, Budapesta, Veneția, Tirana etc.
În 2009 a fost invitat la cea de-a VII-a ediție a Forumului Internațional Dialogue of Civilizations, care a avut loc în insula Rodos, Dodecanese, unde a reprezentat Grecia. A fost membru al juriului la Concursul Internațional de Pian Ella Philipp din Timișoara și la Concursul Internațional de Pian Gina Bachauer de la Atena.
În ultimii ani a susținut cursuri de măiestrie la universități și colegii din Marea Britanie (Oxford) și România (Timișoara, Oravița), fiind profesor invitat la Academia de Muzică din Estonia (începând din decembrie 2012).
Din decembrie 2003, Giorgos Konstantinou este director artistic al Festivalului Internațional de Arte Cohilia, care are loc pe Insula Euboea din Grecia, unde artiști renumiți din toată lumea studiază și concertează împreună. Trebuie menționată colaborarea dintre muzicieni și pictori greci și ruși de mare talent, un proiect denumit Parallel Worlds.
4.756 ron
4.194 ron
