Deși, prin buget, Ministerul Apărării Naționale primește doar 1,35% din PIB, ministerul spune că în totalul pentru armată trebuie incluse și creditele de angajament (încă 0,9% din PIB) ce pot fi folosite pentru achiziții de tehnică militară.
Ministerul Apărării precizează că bugetul ministerului se încadrează în prevederile Acordului politic naţional privind creşterea finanţării pentru Apărare, reprezentând 2,18% din PIB. Reprezentanţii MApN precizează că ministerul are alocate de la bugetul de stat 11,02 miliarde de lei (1,35% din PIB), la care se adaugă credite de angajament în valoare de 7,63 miliarde de lei.
Potrivit ministerului, la bugetul apărării trebuie incluse şi creditele de angajament, care reprezintă 0,93% din PIB, care vor permite demararea achiziţiilor din programele majore de înzestrare a Armatei.
Planul de înzestrare a Armatei pentru perioada 2017 - 2026 a fost retras marţi de pe ordinea de zi a CSAT, de către iniţiator, pentru a fi adaptat dorinţei politice referitoare la alocarea a 2% din PIB pentru Apărare, a anunţat, la finalul şedinţei, preşedintele Klaus Iohannis.
Motivul a fost nerespectarea acordului politic privind alocarea a 2% din PIB pentru Apărare.
„Un document pe care nu l-am discutat, care a fost retras de pe ordinea de zi, a fost Planul de înzestrare a Armatei pentru perioada 2017 - 2026. S-a constatat că acest document a neglijat un aspect important, şi anume acordul politic de a aloca 2% din PIB pentru Apărare pentru cel puţin un deceniu. Documentul a fost ca atare retras de iniţiator, urmează să fie adaptat dorinţei politice şi urmează să fie prezentat într-o şedinţă ulterioară a CSAT”, a precizat şeful statului.
El a adăugat că a atras mereu atenţia politicienilor că dotarea Armatei nu este una corespunzătoare, problemele fiind unele cunoscute.
Potrivit preşedintelui, faptul că a fost retras documentul de pe ordinea de zi a CSAT şi se va reveni nu este o problemă principială. Sper să nu fie o problemă principială politică. Noi am aprobat planurile şi acest document venea în completare. Proiectele pentru achiziţiile strategice au fost înaintate în Parlament la începutul anului, aprobate şi urmează ca Ministerul Apărării să pună în practică ceea ce s-a decis acolo. Şi cred că toată lumea a înţeles că aici nu putem să tergiversăm lucrurile, fiecare zi de întârziere poate să aducă atingere securităţii naţionale. Aceste achiziţii vor începe în acest an, dar evident că va dura câţiva ani până când întreaga bază materială a Armatei va avea un nivel satisfăcător, a subliniat şeful statului.
România s-a angajat, ca membru al NATO, să aloce an de an 2% din PIB pentru armată, însă nu a respectat aceste cerință, alocând cu greu în anii precedenți sumele necesare pentru programele de înzestrare a forțelor armate.
Președintele SUA Donald Trump, a remarcat de mai multe ori că Alianța Nord-Atlantică depinde prea mult de Statele Unite, pentru că multe state membre nu-şi achită obligaţiile. „Noi trebuie să protejăm aceste țări, dar multe dintre ele nu plătesc ceea ce ar trebui (…) Nu există decât cinci țări care plătesc ceea ce ar trebui. Cinci. Nu este mult”, a spus Trump într-un interviu în presa europeană cu câteva zile înainte de învestirea sa ca șef de stat.
Deși, prin buget, Ministerul Apărării Naționale primește doar 1,35% din PIB, ministerul spune că în totalul pentru armată trebuie incluse și creditele de angajament (încă 0,9% din PIB) ce pot fi folosite pentru achiziții de tehnică militară.
Ministerul Apărării precizează că bugetul ministerului se încadrează în prevederile Acordului politic naţional privind creşterea finanţării pentru Apărare, reprezentând 2,18% din PIB. Reprezentanţii MApN precizează că ministerul are alocate de la bugetul de stat 11,02 miliarde de lei (1,35% din PIB), la care se adaugă credite de angajament în valoare de 7,63 miliarde de lei.
Potrivit ministerului, la bugetul apărării trebuie incluse şi creditele de angajament, care reprezintă 0,93% din PIB, care vor permite demararea achiziţiilor din programele majore de înzestrare a Armatei.
Planul de înzestrare a Armatei pentru perioada 2017 - 2026 a fost retras marţi de pe ordinea de zi a CSAT, de către iniţiator, pentru a fi adaptat dorinţei politice referitoare la alocarea a 2% din PIB pentru Apărare, a anunţat, la finalul şedinţei, preşedintele Klaus Iohannis.
Motivul a fost nerespectarea acordului politic privind alocarea a 2% din PIB pentru Apărare.
„Un document pe care nu l-am discutat, care a fost retras de pe ordinea de zi, a fost Planul de înzestrare a Armatei pentru perioada 2017 - 2026. S-a constatat că acest document a neglijat un aspect important, şi anume acordul politic de a aloca 2% din PIB pentru Apărare pentru cel puţin un deceniu. Documentul a fost ca atare retras de iniţiator, urmează să fie adaptat dorinţei politice şi urmează să fie prezentat într-o şedinţă ulterioară a CSAT”, a precizat şeful statului.
El a adăugat că a atras mereu atenţia politicienilor că dotarea Armatei nu este una corespunzătoare, problemele fiind unele cunoscute.
Potrivit preşedintelui, faptul că a fost retras documentul de pe ordinea de zi a CSAT şi se va reveni nu este o problemă principială. Sper să nu fie o problemă principială politică. Noi am aprobat planurile şi acest document venea în completare. Proiectele pentru achiziţiile strategice au fost înaintate în Parlament la începutul anului, aprobate şi urmează ca Ministerul Apărării să pună în practică ceea ce s-a decis acolo. Şi cred că toată lumea a înţeles că aici nu putem să tergiversăm lucrurile, fiecare zi de întârziere poate să aducă atingere securităţii naţionale. Aceste achiziţii vor începe în acest an, dar evident că va dura câţiva ani până când întreaga bază materială a Armatei va avea un nivel satisfăcător, a subliniat şeful statului.
România s-a angajat, ca membru al NATO, să aloce an de an 2% din PIB pentru armată, însă nu a respectat aceste cerință, alocând cu greu în anii precedenți sumele necesare pentru programele de înzestrare a forțelor armate.
Președintele SUA Donald Trump, a remarcat de mai multe ori că Alianța Nord-Atlantică depinde prea mult de Statele Unite, pentru că multe state membre nu-şi achită obligaţiile. „Noi trebuie să protejăm aceste țări, dar multe dintre ele nu plătesc ceea ce ar trebui (…) Nu există decât cinci țări care plătesc ceea ce ar trebui. Cinci. Nu este mult”, a spus Trump într-un interviu în presa europeană cu câteva zile înainte de învestirea sa ca șef de stat.
4.756 ron
4.194 ron
