Începând cu 20 mai 2017, produsele din tutun de pe piețele din Uniunea Europeană trebuie să fie conforme cu noua Directivă a tutunului, transpusă în România prin legea 201/ 2016.
Țigaretele cu arome caracteristice sunt interzise, iar cele cu mentol sunt permise până în 2020. De asemenea, până în 2019 va trebui implementat un sistem informatic sofisticat de urmărire a ţigaretelor, care va fi însă aplicabil doar produselor de pe teritoriul UE.
Directiva tutunului prevedea pentru transpunerea în legislaţiile naţionale data de 20 mai 2016, dată care în România a fost cu mult depăşită, noua lege intrând în vigoare abia în decembrie 2016. Prin urmare, perioada de epuizare a stocurilor de pachete produse după vechea legislaţie s-a scurtat la doar şase luni.
„Vorbim despre milioane de pachete care devin neconforme prin efectul unei legi întârziate şi nu pentru că produsele ar fi improprii pentru consum. Am fabricat şi am pus pe piaţă produse pentru care am plătit accize şi taxe la momentul eliberării lor din antrepozitul fiscal”, a declarat Gilda Lazăr, director Corporate Affairs & Communications, JTI Romania, Moldova şi Bulgaria.
„Ministerul Finanţelor a încasat accizele şi TVA-ul corespunzătoare, Ministerul Sănătăţii a încasat taxa pe viciu, Ministerul Tineretului şi Sporturilor contribuţia pentru sport, Imprimeria Naţională banii pe timbre. Circa 70.000 de comercianţi au achiziţionat produse pe care nu le vor mai putea vinde, fiind pasibili de amenzi de până la 100.000 lei. Teoretic, dacă produsele sunt retrase şi distruse, accizele plătite ar trebui recuperate de la buget. Însă doar accizele şi doar dacă şi când se aprobă returnarea lor. Nu se pot recupera însă costurile de producţie, taxa de viciu, contribuţia pentru sport, preţul timbrelor, TVA, costurile implicate de rotaţia şi managementul stocurilor, de retragere, depozitare, transport şi distrugere, salariile oamenilor implicaţi în acest proiect mamut inutil. Aşadar, pierd şi plătesc producătorii, comercianţii, statul, nu experţii şi activiştii care au întârziat transpunerea”, a mai spus Lazăr.
Legea 201/2016 nu instituie o procedură sau obligaţie de retragere a produselor neconforme pentru producători. Odată retrase, pachetele vor trebui distruse pe cheltuiala producătorilor (potrivit procedurii pentru produse neconforme şi produse de contrabandă prevăzută în Codul Fiscal), dar nu înainte de a fi inspectate de autorităţile fiscale şi de constituirea comisiei de distrugere, în prezenţa autorităţilor de aplicare a legii.
Noile reglementări, conform unui studiu al Comisiei Europene, vor avea drept consecinţă scăderea cu 2% a consumului de produse din tutun în cinci ani. Procentul se înscrie în tendinţa de scădere a consumului de ţigarete la nivel global, indiferent de reglementările extreme de pe piaţa tutunului.
Începând cu 20 mai 2017, produsele din tutun de pe piețele din Uniunea Europeană trebuie să fie conforme cu noua Directivă a tutunului, transpusă în România prin legea 201/ 2016.
Țigaretele cu arome caracteristice sunt interzise, iar cele cu mentol sunt permise până în 2020. De asemenea, până în 2019 va trebui implementat un sistem informatic sofisticat de urmărire a ţigaretelor, care va fi însă aplicabil doar produselor de pe teritoriul UE.
Directiva tutunului prevedea pentru transpunerea în legislaţiile naţionale data de 20 mai 2016, dată care în România a fost cu mult depăşită, noua lege intrând în vigoare abia în decembrie 2016. Prin urmare, perioada de epuizare a stocurilor de pachete produse după vechea legislaţie s-a scurtat la doar şase luni.
„Vorbim despre milioane de pachete care devin neconforme prin efectul unei legi întârziate şi nu pentru că produsele ar fi improprii pentru consum. Am fabricat şi am pus pe piaţă produse pentru care am plătit accize şi taxe la momentul eliberării lor din antrepozitul fiscal”, a declarat Gilda Lazăr, director Corporate Affairs & Communications, JTI Romania, Moldova şi Bulgaria.
„Ministerul Finanţelor a încasat accizele şi TVA-ul corespunzătoare, Ministerul Sănătăţii a încasat taxa pe viciu, Ministerul Tineretului şi Sporturilor contribuţia pentru sport, Imprimeria Naţională banii pe timbre. Circa 70.000 de comercianţi au achiziţionat produse pe care nu le vor mai putea vinde, fiind pasibili de amenzi de până la 100.000 lei. Teoretic, dacă produsele sunt retrase şi distruse, accizele plătite ar trebui recuperate de la buget. Însă doar accizele şi doar dacă şi când se aprobă returnarea lor. Nu se pot recupera însă costurile de producţie, taxa de viciu, contribuţia pentru sport, preţul timbrelor, TVA, costurile implicate de rotaţia şi managementul stocurilor, de retragere, depozitare, transport şi distrugere, salariile oamenilor implicaţi în acest proiect mamut inutil. Aşadar, pierd şi plătesc producătorii, comercianţii, statul, nu experţii şi activiştii care au întârziat transpunerea”, a mai spus Lazăr.
Legea 201/2016 nu instituie o procedură sau obligaţie de retragere a produselor neconforme pentru producători. Odată retrase, pachetele vor trebui distruse pe cheltuiala producătorilor (potrivit procedurii pentru produse neconforme şi produse de contrabandă prevăzută în Codul Fiscal), dar nu înainte de a fi inspectate de autorităţile fiscale şi de constituirea comisiei de distrugere, în prezenţa autorităţilor de aplicare a legii.
Noile reglementări, conform unui studiu al Comisiei Europene, vor avea drept consecinţă scăderea cu 2% a consumului de produse din tutun în cinci ani. Procentul se înscrie în tendinţa de scădere a consumului de ţigarete la nivel global, indiferent de reglementările extreme de pe piaţa tutunului.