Recunoscut în cercuri restrânse de melomani datorită liedurilor şi pieselor sale pentru pian, Franz Schubert tinde în cel de al doilea deceniu al secolului al XIX-la spre zone de repertoriu de un cu totul alt impact, cu precădere spre genul de operă şi scenele cu deschidere spre spectacol. Cu uvertura la muzica incidentală pentru producţia Die Zauberharfe, din 1820, de pe scena de la Theater an der Wien, transferată şapte ani mai târziu într-o altă partitură de teatru, Rosamunde, Princesse de Chypre, una dintre cele mai populare pagini ale repertoriului orchestral universal, deschidem concertul simfonic din 5 mai 2016, de la ora 19.00, dirijat de Robert Gutter.
Aflat pentru a treia oară pe scena Filarmonicii din Arad, dirijorul american colaborează în momentul central al serii simfonice cu pianistul Ippazzio Ponzetta, realizând acompaniamentul unuia dintre cele mai agreate ópusuri pianistice ale secolului al XIX-lea, Concertul în la minor pentru pian şi orchestră de Edvard Grieg. Inspirată de la minorul pentru pian al lui Robert Schumann, de la care împrumută atmosfera şi planul formal, partitura lui Grieg este o lucrare de mare anvergură, în care lirismul şi virtuozitatea se aliază pentru a se impune în mod constant audiţiei.
Finalul audiţiei de joi de la Sala Cercului Militar este unul mozartian. Simfonia nr. 36 Linz în do major K.425, compusă în 1783, într-o escală pe parcursul unei călătorii de la Salzburg la Viena, este partitura prin care Mozart îşi face intrarea în marele domeniu al genului simfonic. O lucrare de circumstanţă, compusă în mare grabă cu ocazia unui eveniment public, va face cotitura spre ceea nu peste multa vreme istoria muzicală a vremii va lua cunoştinţă de geniala trilogie simfonică finală – simfoniile 39, 40 şi 41, Jupiter.
Portret – Robert Gutter
Robert Gutter s-a născut la New York, a studiat la celebra Universitate Yale şi şi-a obţinut diploma la Academia Chigiana din Siena, unde a studiat dirijatul cu Franco Ferrara.
A dirijat ansambluri simfonice şi de operă în peste treizeci de ţări, incluzând centre mari ale lumii precum: New York, Washington, Londra, Paris, Viena, Milano, Florenţa, Madrid, Stuttgart,Tinejin etc.
În domeniul operei a colaborat cu Volksoper din Viena, Stadttheater din Linz, Teatro Lirico d’Europa, Teatro Massimo Bellini, Opera din New Orleans, Connecticut Grand Opera sau Opera de Stat din Astana (Kazakhstan). În perioada anilor 1996 -2000 a fost dirijor principal invitat al Orchestrei Simfonice Naţionale din Kiev (Ukraina). Printre alte ansambluri pe care le-a dirijat se numără orchestra Filarmonicii din Stuttgart, Orchestra Radiodifuziunii Irlandeze, London Schubert Players, Filarmonica din Liège, orchestra Hermitage din St. Petersburg, Capella Academica din St. Petersburg, Orchestra Radiodifuziunii din Toronto, Victoria Symphony, Orchestra Radioteleviziunii din Ljubljana, orchestra Filarmonicii George Enescu, Orchestra simfonică din Mexico, Filarmonica din Cairo, Orchestra de Stat din Turcia, Hartford Symphony, Colorado Springs Symphony şi Albuquerque Symphony.
Timp de 16 ani a fost director muzical şi dirijor al orchestrei simfonice din Springfield (Massachusetts), ansamblul devenind sub conducerea sa una dintre cele mai respectate orchestre regionale ale naţiunii. În 1986, i-a fost atribuit titlul de “dirijor emerit” al orchestrei.
Robert Gutter este în prezent dirijor permanent al Filarmonicii din Greensboro, Carolina de Nord. Cu o experienţă muzicală vastă, şi-a însuşit un repertoriu care cuprinde patru secole de muzică, de la creaţiile secolului al XVIII-lea la cele ale prezentului.
A acompaniat nume mari ale artei interpretative şi a dezvoltat în paralel o carieră de pedagog, în prezent ocupând şi poziţia de director pentru activităţi orchestrale la Universitatea din Carolina de Nord. A câştigat trei premii I oferite de National Opera Association la concursuri pentru producţii de operă şi i s-a atribuit statutul de “All-State Conductor” pe întreg teritoriul Statelor Unite.
Portret - Ippazio Ponzetta
Născut în 17 Februarie 1975, Ippazio Ponzetta se impune atenţiei criticii internaţionale şi marelui public, datorită renumelui de "copil minune", ceea ce îi deschide o carieră concertistică de valoare. Este laureat la numeroase concursuri pianistice naţionale şi internaţionale, absolvă cu rezultate maxime la Conservatorul "T.Schipa" din Lecce fiind considerat în unanimitate drept unul dintre cei mai buni pianişti italieni din lume şi premiat cu "Cavaliere per L"Europa" la Concursul Vidusso din Milano.
Maestrul Aldo Ciccolini, care i-a fost profesor îl aprecia:"cu certitudine, unul dintre cei mai dotaţi pianisti ai generaţiei sale". Respectarea riguroasă a textului, sensul constructiv şi tehnica cristalină, care caracterizează stilul său interpretativ, îi permite să interpreteze cu usurinţă lucrări, începând cu epoca barocă şi ajungând la romantismul târziu şi modernism.
A susţinut peste 500 de concerte în săli importante din Italia, Germania, Spania, Turcia, România, Bulgaria, Belgia, Rusia, Serbia, Franţa etc. şi prime audiţii absolute precum Concertul nr. 1 op. 4 de S. Liapunov, cu Orchestra de stat a Teatrului din Istanbul şi cu Filarmonica din Bacău, Concertul în la minor de F. Mendelssohn, interpretat la cancelaria Vaticanului din Roma sau Concertul nr.4 de Carl Reinecke la Teatrul din Adana în Turcia. Memorabile sunt şi recitalurile din 2011 de la Sala Rachmaninov a Conservatorului Ceaikovski din Moscova, la Parlamentul Serbiei în Belgrad, toate cu mare succes de public.
Având un vast repertoriu cu acompaniament de orchestră, se dedică în prezent realizării integralei concertelor de Wolfgang Amadeus Mozart şi îşi propune interpretarea unor concerte incluse rar în repertoriul de concert, partituri semnate de mari pianişti precum Hoffman, Moskovsky, Levine, Godowsky, Giseking, Rubistein, Magaloff.
Activităţii concertistice i se alătură cea didactică, pe care o practică cu succes. Unii dintre elevii săi sunt nume deja afirmate, Scipione Sangiovanni şi Stefano Guarascio, fiind câştigătorii multor premii naţionale şi internaţionale. Este invitat să ţină cursuri de măiestrie şi perfecţionare pianistică la cele mai importante Academii şi Conservatoare din lume şi face parte din juriile multor concursuri internaţionale. Este director artistic al Concursului Mendelssohn din Lecce şi Liszt din Grottamare (AP). Colaborează frecvent cu orchestra Filarmonicii "Mihail Jora" din Bacău în România şi Italia.
Recunoscut în cercuri restrânse de melomani datorită liedurilor şi pieselor sale pentru pian, Franz Schubert tinde în cel de al doilea deceniu al secolului al XIX-la spre zone de repertoriu de un cu totul alt impact, cu precădere spre genul de operă şi scenele cu deschidere spre spectacol. Cu uvertura la muzica incidentală pentru producţia Die Zauberharfe, din 1820, de pe scena de la Theater an der Wien, transferată şapte ani mai târziu într-o altă partitură de teatru, Rosamunde, Princesse de Chypre, una dintre cele mai populare pagini ale repertoriului orchestral universal, deschidem concertul simfonic din 5 mai 2016, de la ora 19.00, dirijat de Robert Gutter.
Aflat pentru a treia oară pe scena Filarmonicii din Arad, dirijorul american colaborează în momentul central al serii simfonice cu pianistul Ippazzio Ponzetta, realizând acompaniamentul unuia dintre cele mai agreate ópusuri pianistice ale secolului al XIX-lea, Concertul în la minor pentru pian şi orchestră de Edvard Grieg. Inspirată de la minorul pentru pian al lui Robert Schumann, de la care împrumută atmosfera şi planul formal, partitura lui Grieg este o lucrare de mare anvergură, în care lirismul şi virtuozitatea se aliază pentru a se impune în mod constant audiţiei.
Finalul audiţiei de joi de la Sala Cercului Militar este unul mozartian. Simfonia nr. 36 Linz în do major K.425, compusă în 1783, într-o escală pe parcursul unei călătorii de la Salzburg la Viena, este partitura prin care Mozart îşi face intrarea în marele domeniu al genului simfonic. O lucrare de circumstanţă, compusă în mare grabă cu ocazia unui eveniment public, va face cotitura spre ceea nu peste multa vreme istoria muzicală a vremii va lua cunoştinţă de geniala trilogie simfonică finală – simfoniile 39, 40 şi 41, Jupiter.
Portret – Robert Gutter
Robert Gutter s-a născut la New York, a studiat la celebra Universitate Yale şi şi-a obţinut diploma la Academia Chigiana din Siena, unde a studiat dirijatul cu Franco Ferrara.
A dirijat ansambluri simfonice şi de operă în peste treizeci de ţări, incluzând centre mari ale lumii precum: New York, Washington, Londra, Paris, Viena, Milano, Florenţa, Madrid, Stuttgart,Tinejin etc.
În domeniul operei a colaborat cu Volksoper din Viena, Stadttheater din Linz, Teatro Lirico d’Europa, Teatro Massimo Bellini, Opera din New Orleans, Connecticut Grand Opera sau Opera de Stat din Astana (Kazakhstan). În perioada anilor 1996 -2000 a fost dirijor principal invitat al Orchestrei Simfonice Naţionale din Kiev (Ukraina). Printre alte ansambluri pe care le-a dirijat se numără orchestra Filarmonicii din Stuttgart, Orchestra Radiodifuziunii Irlandeze, London Schubert Players, Filarmonica din Liège, orchestra Hermitage din St. Petersburg, Capella Academica din St. Petersburg, Orchestra Radiodifuziunii din Toronto, Victoria Symphony, Orchestra Radioteleviziunii din Ljubljana, orchestra Filarmonicii George Enescu, Orchestra simfonică din Mexico, Filarmonica din Cairo, Orchestra de Stat din Turcia, Hartford Symphony, Colorado Springs Symphony şi Albuquerque Symphony.
Timp de 16 ani a fost director muzical şi dirijor al orchestrei simfonice din Springfield (Massachusetts), ansamblul devenind sub conducerea sa una dintre cele mai respectate orchestre regionale ale naţiunii. În 1986, i-a fost atribuit titlul de “dirijor emerit” al orchestrei.
Robert Gutter este în prezent dirijor permanent al Filarmonicii din Greensboro, Carolina de Nord. Cu o experienţă muzicală vastă, şi-a însuşit un repertoriu care cuprinde patru secole de muzică, de la creaţiile secolului al XVIII-lea la cele ale prezentului.
A acompaniat nume mari ale artei interpretative şi a dezvoltat în paralel o carieră de pedagog, în prezent ocupând şi poziţia de director pentru activităţi orchestrale la Universitatea din Carolina de Nord. A câştigat trei premii I oferite de National Opera Association la concursuri pentru producţii de operă şi i s-a atribuit statutul de “All-State Conductor” pe întreg teritoriul Statelor Unite.
Portret - Ippazio Ponzetta
Născut în 17 Februarie 1975, Ippazio Ponzetta se impune atenţiei criticii internaţionale şi marelui public, datorită renumelui de "copil minune", ceea ce îi deschide o carieră concertistică de valoare. Este laureat la numeroase concursuri pianistice naţionale şi internaţionale, absolvă cu rezultate maxime la Conservatorul "T.Schipa" din Lecce fiind considerat în unanimitate drept unul dintre cei mai buni pianişti italieni din lume şi premiat cu "Cavaliere per L"Europa" la Concursul Vidusso din Milano.
Maestrul Aldo Ciccolini, care i-a fost profesor îl aprecia:"cu certitudine, unul dintre cei mai dotaţi pianisti ai generaţiei sale". Respectarea riguroasă a textului, sensul constructiv şi tehnica cristalină, care caracterizează stilul său interpretativ, îi permite să interpreteze cu usurinţă lucrări, începând cu epoca barocă şi ajungând la romantismul târziu şi modernism.
A susţinut peste 500 de concerte în săli importante din Italia, Germania, Spania, Turcia, România, Bulgaria, Belgia, Rusia, Serbia, Franţa etc. şi prime audiţii absolute precum Concertul nr. 1 op. 4 de S. Liapunov, cu Orchestra de stat a Teatrului din Istanbul şi cu Filarmonica din Bacău, Concertul în la minor de F. Mendelssohn, interpretat la cancelaria Vaticanului din Roma sau Concertul nr.4 de Carl Reinecke la Teatrul din Adana în Turcia. Memorabile sunt şi recitalurile din 2011 de la Sala Rachmaninov a Conservatorului Ceaikovski din Moscova, la Parlamentul Serbiei în Belgrad, toate cu mare succes de public.
Având un vast repertoriu cu acompaniament de orchestră, se dedică în prezent realizării integralei concertelor de Wolfgang Amadeus Mozart şi îşi propune interpretarea unor concerte incluse rar în repertoriul de concert, partituri semnate de mari pianişti precum Hoffman, Moskovsky, Levine, Godowsky, Giseking, Rubistein, Magaloff.
Activităţii concertistice i se alătură cea didactică, pe care o practică cu succes. Unii dintre elevii săi sunt nume deja afirmate, Scipione Sangiovanni şi Stefano Guarascio, fiind câştigătorii multor premii naţionale şi internaţionale. Este invitat să ţină cursuri de măiestrie şi perfecţionare pianistică la cele mai importante Academii şi Conservatoare din lume şi face parte din juriile multor concursuri internaţionale. Este director artistic al Concursului Mendelssohn din Lecce şi Liszt din Grottamare (AP). Colaborează frecvent cu orchestra Filarmonicii "Mihail Jora" din Bacău în România şi Italia.
4.756 ron
4.194 ron
