Dirijorul Dorin Frandeş împreună cu prim violoniştii orchestrei simfonice, Natalia Gorceacova şi Florin Gherghel, reiau programele de muzică preclasică ale Filarmonicii, capul de serie fiind seara de sâmbătă, 27 februarie, şi concertul de la ora 19.00, din Sala Regele Ferdinand a Primăriei Arad.
Arcangelo Corelli, unul dintre cei mai mari creatori ai secolului al XVII-lea, acoperă prin celebrul său triptic Sarabande – Gigue – Badinerie un debut ca la carte, cariera acestei partituri pe scenele de concert ale României începând înainte cu câteva decenii, ca favorită a dirijorilor Constantin Silvestri şi Iosif Conta. Admirabile prin frumuseţea şi simplitatea lor, dansurile concentrează caracteristicile muzicii italiene ale perioadei, măiestria instrumentaţiei, bogăţia inventivităţii, rigoarea formei şi rafinamentul armoniei, calităţi care se regăsesc în “pasul” următor al programului, Concerto grosso op.6 nr.12, număr al ultimei colecţii publicate de Corelli - Concertele grossi op.6 – care i-a reţinut atenţia şi preocupările compozitorului după anul 1708, anul retragerii sale din cariera concertistică.
Partea a doua a serii preclasice reconfirmă genialitatea lui Antonio Vivaldi, cel mai prolific compozitor al barocului muzical, prin Concertul în la minor op.3 nr.8, cel de al treilea dintre cele patru concerte pentru două viori şi orchestră publicate în 1711, în colecţia cu 12 concerte pentru vioară op.3, intitulată “L’Estro armonico” şi readuce în lumina rampei cea de a treia suită de dansuri şi arii vechi de Ottorino Respighi, cel care la început de secol XX, prin senzaţionalul său simţ timbral şi orchestral, i-a redat artei instrumentale italiene vigoarea şi strălucirea, scoţând-o din umbra unui secol, dedicându-se cu ostentaţie artei spectacolului.
Dirijorul Dorin Frandeş împreună cu prim violoniştii orchestrei simfonice, Natalia Gorceacova şi Florin Gherghel, reiau programele de muzică preclasică ale Filarmonicii, capul de serie fiind seara de sâmbătă, 27 februarie, şi concertul de la ora 19.00, din Sala Regele Ferdinand a Primăriei Arad.
Arcangelo Corelli, unul dintre cei mai mari creatori ai secolului al XVII-lea, acoperă prin celebrul său triptic Sarabande – Gigue – Badinerie un debut ca la carte, cariera acestei partituri pe scenele de concert ale României începând înainte cu câteva decenii, ca favorită a dirijorilor Constantin Silvestri şi Iosif Conta. Admirabile prin frumuseţea şi simplitatea lor, dansurile concentrează caracteristicile muzicii italiene ale perioadei, măiestria instrumentaţiei, bogăţia inventivităţii, rigoarea formei şi rafinamentul armoniei, calităţi care se regăsesc în “pasul” următor al programului, Concerto grosso op.6 nr.12, număr al ultimei colecţii publicate de Corelli - Concertele grossi op.6 – care i-a reţinut atenţia şi preocupările compozitorului după anul 1708, anul retragerii sale din cariera concertistică.
Partea a doua a serii preclasice reconfirmă genialitatea lui Antonio Vivaldi, cel mai prolific compozitor al barocului muzical, prin Concertul în la minor op.3 nr.8, cel de al treilea dintre cele patru concerte pentru două viori şi orchestră publicate în 1711, în colecţia cu 12 concerte pentru vioară op.3, intitulată “L’Estro armonico” şi readuce în lumina rampei cea de a treia suită de dansuri şi arii vechi de Ottorino Respighi, cel care la început de secol XX, prin senzaţionalul său simţ timbral şi orchestral, i-a redat artei instrumentale italiene vigoarea şi strălucirea, scoţând-o din umbra unui secol, dedicându-se cu ostentaţie artei spectacolului.
4.756 ron
4.194 ron
