Primarii localităţilor de frontieră din judeţele Arad şi Bekes (Ungaria), împreună cu oficialităţi române şi maghiare, dintre care îi amintim pe Gheorghe Şimonca, primul român deputat în Parlamentul maghiar, Florin Vasiloni, consulul general al României la Gyula, Adrian Ţolea, preşedintele interimar al CJ Arad, Tolnai Peter, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Bekes, Traian Cresta, purtător de cuvânt al românilor în Parlamentul budapestan, fost preşedinte al Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria, s-au întâlnit ieri, 19 noiembrie a.c, în localitatea Bătania, pentru a sărbători 20 de ani de la deschiderea punctului de frontieră Turnu-Bătania.
Din partea maghiară au participat primari din localităţile Fuzesgyarmat, Gyula, Kedtegyhaza, Elek, Medgyesegyhaza, Nagybanhegyes, Kunagota, Lokoshaza, Mezokovacshaza, Kevermes, Dombegyhaza, Mezohegyes, Batonya, iar din partea română viceprimarul Aradului, Levente Bognar şi primari din localităţile Zerind, Pilu, Grăniceri, Macea, Curtici, Dorobanţi, Iratoşu, Şofronea, Zimandu Nou, Peregu Mare, Arad, Pecica, Semlac, Şeitin, Nădlac, Secusigiu.
La invitaţia preşedintelui intermar Adrian Ţolea, la eveniment au participat Dan Ivan, primul preşedinte al Consiliului Judeţean Arad şi Achim Alexa, vicepreşedinte, în mandatul cărora s-a semnat acordul privind deschiderea punctului de frontieră Turnu-Bătania şi s-au pus bazele cooperării între judeţele Arad şi Bekes.
„Aniversăm, astăzi, două decenii de la momentul în care românii şi maghiarii, de o parte şi de alta a graniţei de la Turnu şi Bătania, au doborât bariera dintre ei”, a fost mesajul cu care Marjai Janos, primarul localităţii Bătania, i-a întâmpinat pe oaspeţii săi.
În intervenţia sa, Adrian Ţolea, preşedintele interimar al Consiliului Judeţean Arad, a făcut referire la colaborarea care a existat între judeţele Arad şi Bekeş în cadrul proiectelor derulate în programul transfrontalier HU-RO, 2007-2013. „Acest moment aniversar coincide cu intenţia Consiliului Judeţean Arad şi a mea personală, de a relua întâlnirile dintre primarii din zona de frontieră. Putem spune că în exerciţiul finaciar 2007-2013 au fost multe realizări: s-au demarat şi s-au finalizat proiecte pe zona de infrastructură rutieră, s-au făcut drumuri pe ambele părţi ale frontierei, s-au realizat proiecte pe zona de afaceri şi aici aş vrea să amintesc construirea Centrului Expoziţional al Camerei de Comerţ şi Industrie Arad. Au fost proiecte în zona turismului, dar şi a sănătăţii, între spitalele din Arad şi Bekes. În perspectiva exerciţiului financiar 2014-2020, este important să reluăm aceste întâlniri, pentru a demara proiecte care să devină realitate în momentul în care aceste programe vor lua startul şi ghidurile vor fi redactate şi aprobate”. Adrian Ţolea a menţionat că intenţiile Consiliului Judeţean Arad rămân neschimbate în ceea ce priveşte aplicarea în comun pentru accesarea de fonduri europene în cadrul programului româno-maghiar de cooperare transfrontalieră: „Dorim, în zona proiectelor strategice, să construim un spital de oncologie, iar la apelurile deschise, a doua prioritate o reprezintă drumurile judeţene”. Acesta a amintit şi despre proiectul privind exportul de apă dinspre Arad spre Bekes, exprimându-şi speranţa că noul guvern va debloca la nivelul ministerului procedurile şi acest proiect va deveni operaţional.
Florin Vasiloni, consulul general al României la Gyula a menţionat importanţa pe care deschiderea graniţelor a avut-o asupra comunităţii române din Ungaria. „Deschiderea aceasta a permis o dezvoltare comună pe ambele părţi ale graniţei. Pentru comunitatea română din Ungaria, această deschidere a graniţei a însemnat un ajutor în menţinerea identităţii culturale, etnice şi religioase. În aceste momente Europa trăieşte evenimente extraordinar de complicate, datorită unor atacuri barbare care au lovit în democraţie şi în valorile ei. România şi Ungaria au un destin comun şi trebuie ca fiecare dintre noi să credem şi să luptăm pentru acest destin. Vă transmit să aveţi curaj, determinare şi viziune în crearea de noi parteneriate, pentru ca în noul exerciţiu financiar 2014-2020 să aveţi cât mai multe proiecte de dezvoltare a comunităţilor”.
Traian Cresta, purtător de cuvânt al românilor în Parlamentul budapestan, fost preşedinte al Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria, a subliniat importanţa deschiderii celor zece puncte de frontieră, care din punct de vedere al infrastructurii sunt finalizate, fiind necesare eforturi comune din partea ambelor comunităţi pentru deschiderea lor administrativă. Acesta a reluat discuţiile asupra unui proiect mai vechi, privind reînfiinţarea căii ferate între localităţile Batania (Ungaria) şi Pecica (România). Acest tronson de cale ferată a existat la începutul secolului, dar repunerea lui în circulaţie presupune un efort pentru înfiinţarea infrastructurii de 7,3 kilometri, de la Pecica până la frontieră, şi de 0,7 kilometri de la Batania până la frontieră.
În contextul aniversării celor 20 de ani de deschidere a punctului de frontieră Turnu-Bătania, Petru Antal, primarul oraşului Pecica, a propus consolidarea relaţiilor bilaterale şi reluarea întâlnirilor bianuale dintre primarii localităţilor române şi maghiare aflate de-a lungul frontierei. „Vă propun ca anul viitor să ne întâlnim în această formulă, lărgită, la Pecica. Avem de discutat proiecte comune, a căror importanţă se reflectă în viaţa comunităţilor pe care le gestionăm”, a încheiat Petru Antal.
Primarii localităţilor de frontieră din judeţele Arad şi Bekes (Ungaria), împreună cu oficialităţi române şi maghiare, dintre care îi amintim pe Gheorghe Şimonca, primul român deputat în Parlamentul maghiar, Florin Vasiloni, consulul general al României la Gyula, Adrian Ţolea, preşedintele interimar al CJ Arad, Tolnai Peter, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Bekes, Traian Cresta, purtător de cuvânt al românilor în Parlamentul budapestan, fost preşedinte al Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria, s-au întâlnit ieri, 19 noiembrie a.c, în localitatea Bătania, pentru a sărbători 20 de ani de la deschiderea punctului de frontieră Turnu-Bătania.
Din partea maghiară au participat primari din localităţile Fuzesgyarmat, Gyula, Kedtegyhaza, Elek, Medgyesegyhaza, Nagybanhegyes, Kunagota, Lokoshaza, Mezokovacshaza, Kevermes, Dombegyhaza, Mezohegyes, Batonya, iar din partea română viceprimarul Aradului, Levente Bognar şi primari din localităţile Zerind, Pilu, Grăniceri, Macea, Curtici, Dorobanţi, Iratoşu, Şofronea, Zimandu Nou, Peregu Mare, Arad, Pecica, Semlac, Şeitin, Nădlac, Secusigiu.
La invitaţia preşedintelui intermar Adrian Ţolea, la eveniment au participat Dan Ivan, primul preşedinte al Consiliului Judeţean Arad şi Achim Alexa, vicepreşedinte, în mandatul cărora s-a semnat acordul privind deschiderea punctului de frontieră Turnu-Bătania şi s-au pus bazele cooperării între judeţele Arad şi Bekes.
„Aniversăm, astăzi, două decenii de la momentul în care românii şi maghiarii, de o parte şi de alta a graniţei de la Turnu şi Bătania, au doborât bariera dintre ei”, a fost mesajul cu care Marjai Janos, primarul localităţii Bătania, i-a întâmpinat pe oaspeţii săi.
În intervenţia sa, Adrian Ţolea, preşedintele interimar al Consiliului Judeţean Arad, a făcut referire la colaborarea care a existat între judeţele Arad şi Bekeş în cadrul proiectelor derulate în programul transfrontalier HU-RO, 2007-2013. „Acest moment aniversar coincide cu intenţia Consiliului Judeţean Arad şi a mea personală, de a relua întâlnirile dintre primarii din zona de frontieră. Putem spune că în exerciţiul finaciar 2007-2013 au fost multe realizări: s-au demarat şi s-au finalizat proiecte pe zona de infrastructură rutieră, s-au făcut drumuri pe ambele părţi ale frontierei, s-au realizat proiecte pe zona de afaceri şi aici aş vrea să amintesc construirea Centrului Expoziţional al Camerei de Comerţ şi Industrie Arad. Au fost proiecte în zona turismului, dar şi a sănătăţii, între spitalele din Arad şi Bekes. În perspectiva exerciţiului financiar 2014-2020, este important să reluăm aceste întâlniri, pentru a demara proiecte care să devină realitate în momentul în care aceste programe vor lua startul şi ghidurile vor fi redactate şi aprobate”. Adrian Ţolea a menţionat că intenţiile Consiliului Judeţean Arad rămân neschimbate în ceea ce priveşte aplicarea în comun pentru accesarea de fonduri europene în cadrul programului româno-maghiar de cooperare transfrontalieră: „Dorim, în zona proiectelor strategice, să construim un spital de oncologie, iar la apelurile deschise, a doua prioritate o reprezintă drumurile judeţene”. Acesta a amintit şi despre proiectul privind exportul de apă dinspre Arad spre Bekes, exprimându-şi speranţa că noul guvern va debloca la nivelul ministerului procedurile şi acest proiect va deveni operaţional.
Florin Vasiloni, consulul general al României la Gyula a menţionat importanţa pe care deschiderea graniţelor a avut-o asupra comunităţii române din Ungaria. „Deschiderea aceasta a permis o dezvoltare comună pe ambele părţi ale graniţei. Pentru comunitatea română din Ungaria, această deschidere a graniţei a însemnat un ajutor în menţinerea identităţii culturale, etnice şi religioase. În aceste momente Europa trăieşte evenimente extraordinar de complicate, datorită unor atacuri barbare care au lovit în democraţie şi în valorile ei. România şi Ungaria au un destin comun şi trebuie ca fiecare dintre noi să credem şi să luptăm pentru acest destin. Vă transmit să aveţi curaj, determinare şi viziune în crearea de noi parteneriate, pentru ca în noul exerciţiu financiar 2014-2020 să aveţi cât mai multe proiecte de dezvoltare a comunităţilor”.
Traian Cresta, purtător de cuvânt al românilor în Parlamentul budapestan, fost preşedinte al Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria, a subliniat importanţa deschiderii celor zece puncte de frontieră, care din punct de vedere al infrastructurii sunt finalizate, fiind necesare eforturi comune din partea ambelor comunităţi pentru deschiderea lor administrativă. Acesta a reluat discuţiile asupra unui proiect mai vechi, privind reînfiinţarea căii ferate între localităţile Batania (Ungaria) şi Pecica (România). Acest tronson de cale ferată a existat la începutul secolului, dar repunerea lui în circulaţie presupune un efort pentru înfiinţarea infrastructurii de 7,3 kilometri, de la Pecica până la frontieră, şi de 0,7 kilometri de la Batania până la frontieră.
În contextul aniversării celor 20 de ani de deschidere a punctului de frontieră Turnu-Bătania, Petru Antal, primarul oraşului Pecica, a propus consolidarea relaţiilor bilaterale şi reluarea întâlnirilor bianuale dintre primarii localităţilor române şi maghiare aflate de-a lungul frontierei. „Vă propun ca anul viitor să ne întâlnim în această formulă, lărgită, la Pecica. Avem de discutat proiecte comune, a căror importanţă se reflectă în viaţa comunităţilor pe care le gestionăm”, a încheiat Petru Antal.
4.756 ron
4.194 ron
