Liderii partidelor parlamentare au dreptul să decidă asupra subiectelor fundamentale pentru România, a afirmat Victor Ponta, ca răspuns la criticile aduse Guvernului de către FMI, el precizând că există un dezacord între Guvern şi FMI, din cauza reducerii TVA şi a majorării salariilor, notează Mediafax.
"Eu şi guvernul pe care îl conduc ne-am exprimat foarte clar asupra viziunii necesare României pentru a se dezvolta în continuare aşa cum a reuşit în ultimii 4 ani. Până la alegerile parlamentare din noiembrie 2016 (este evident că anticipate nu mai pot avea loc acum) este dreptul liderilor partidelor parlamentare să decidă asupra acestor subiecte fundamentale pentru ţara noastră", spune Victor Ponta pe contul său de Facebook, astăzi ca răspuns la comunicatul FMI.
Premierul arată că dezacordul clar dintre Guvern şi FMI constă în faptul că instituţia financiară internaţională nu agreează reducerea TVA prevăzută de Codul Fiscal şi nici cota de 9% pentru alimente, intrată deja în vigoare de la 1 iunie, şi de asemenea FMI nu e de acord cu creşterea salariilor cu 25% în Sănătate şi Educaţie.
"După vizita tehnică a delegaţiei FMI există un punct clar de dezacord între Guvernul României şi aceştia - deficitul bugetar pentru anul 2016 şi 2017. FMI susţine că va fi de cca. 2,9% din PIB, MFP spune 2,5% - oricum sub plafonul de 3% peste care Comisia Europeană poate interveni conform tratatelor în vigoare (în condiţiile în care multe ţări europene, cel mai recent Spania, şi-au aprobat deja bugetul pe 2016 cu deficite mult peste limita de 3%)", explică Victor Ponta.
El consideră că ambele măsuri sunt necesare şi sustenabile, ele fiind o oportunitate de a păstra ritmul de creştere şi dezvoltare economică "cel mai rapid din UE", de creare a noi locuri de muncă, exporturi record, revenirea investiţiilor străine directe, dar şi un semnal clar de sprijin pentru cele două domenii strategice, Sănătatea şi Educaţia.
Victor Ponta mai spune că românii au două opţiuni care pot fi exprimate constituţional, prin intermediul Parlamentului, adică menţinerea politicilor actualului guvern referitoare la TVA şi salarii în domeniile amintite sau venirea la putere a unui Guvern PNL.
"Instalarea unui nou guvern al PNL (susţinut bineînţeles de preşedintele Iohannis) care să ia decizia păstrării cotei de TVA la 24% (inclusiv pentru alimente) şi revenirea salariilor în Sănătate şi Educaţie la nivelul dinainte de creşterea de 25%! (deci tăierea practic a salariilor ca în 2010 sau amânarea, fiind vorba de legi deja în vigoare). În acest fel, deficitul bugetar pe 2016-17 va scădea spre 1%, ceea ce evident va fi agreat de FMI, dar cu consecinţe pe care eu personal le consider ca fiind de natură să aducă România înapoi la anul 2010", mai spune Ponta.
Agenţia de presă citată reaminteşte că Fondul Monetar Internaţional a atras atenţia astăzi Guvernului ca politica monetară să nu fie relaxată imediat, cu toate că inflaţia se va menţine negativă până la jumătatea anului viitor, având în vedere relaxarea fiscală expansivă din 2016, creşterea rapidă a salariilor şi incertitudinile de pe pieţele financiare globale
Liderii partidelor parlamentare au dreptul să decidă asupra subiectelor fundamentale pentru România, a afirmat Victor Ponta, ca răspuns la criticile aduse Guvernului de către FMI, el precizând că există un dezacord între Guvern şi FMI, din cauza reducerii TVA şi a majorării salariilor, notează Mediafax.
"Eu şi guvernul pe care îl conduc ne-am exprimat foarte clar asupra viziunii necesare României pentru a se dezvolta în continuare aşa cum a reuşit în ultimii 4 ani. Până la alegerile parlamentare din noiembrie 2016 (este evident că anticipate nu mai pot avea loc acum) este dreptul liderilor partidelor parlamentare să decidă asupra acestor subiecte fundamentale pentru ţara noastră", spune Victor Ponta pe contul său de Facebook, astăzi ca răspuns la comunicatul FMI.
Premierul arată că dezacordul clar dintre Guvern şi FMI constă în faptul că instituţia financiară internaţională nu agreează reducerea TVA prevăzută de Codul Fiscal şi nici cota de 9% pentru alimente, intrată deja în vigoare de la 1 iunie, şi de asemenea FMI nu e de acord cu creşterea salariilor cu 25% în Sănătate şi Educaţie.
"După vizita tehnică a delegaţiei FMI există un punct clar de dezacord între Guvernul României şi aceştia - deficitul bugetar pentru anul 2016 şi 2017. FMI susţine că va fi de cca. 2,9% din PIB, MFP spune 2,5% - oricum sub plafonul de 3% peste care Comisia Europeană poate interveni conform tratatelor în vigoare (în condiţiile în care multe ţări europene, cel mai recent Spania, şi-au aprobat deja bugetul pe 2016 cu deficite mult peste limita de 3%)", explică Victor Ponta.
El consideră că ambele măsuri sunt necesare şi sustenabile, ele fiind o oportunitate de a păstra ritmul de creştere şi dezvoltare economică "cel mai rapid din UE", de creare a noi locuri de muncă, exporturi record, revenirea investiţiilor străine directe, dar şi un semnal clar de sprijin pentru cele două domenii strategice, Sănătatea şi Educaţia.
Victor Ponta mai spune că românii au două opţiuni care pot fi exprimate constituţional, prin intermediul Parlamentului, adică menţinerea politicilor actualului guvern referitoare la TVA şi salarii în domeniile amintite sau venirea la putere a unui Guvern PNL.
"Instalarea unui nou guvern al PNL (susţinut bineînţeles de preşedintele Iohannis) care să ia decizia păstrării cotei de TVA la 24% (inclusiv pentru alimente) şi revenirea salariilor în Sănătate şi Educaţie la nivelul dinainte de creşterea de 25%! (deci tăierea practic a salariilor ca în 2010 sau amânarea, fiind vorba de legi deja în vigoare). În acest fel, deficitul bugetar pe 2016-17 va scădea spre 1%, ceea ce evident va fi agreat de FMI, dar cu consecinţe pe care eu personal le consider ca fiind de natură să aducă România înapoi la anul 2010", mai spune Ponta.
Agenţia de presă citată reaminteşte că Fondul Monetar Internaţional a atras atenţia astăzi Guvernului ca politica monetară să nu fie relaxată imediat, cu toate că inflaţia se va menţine negativă până la jumătatea anului viitor, având în vedere relaxarea fiscală expansivă din 2016, creşterea rapidă a salariilor şi incertitudinile de pe pieţele financiare globale