„Pericolul asupra muzicii populare nu sunt manelele ci compozitorii de azi” - Interviu cu taragotistul Petric─â Pa╚Öca

„Pericolul asupra muzicii populare nu sunt manelele ci compozitorii de azi” - Interviu cu taragotistul Petric─â Pa╚Öca

ÔÇ×Pericolul asupra muzicii populare nu sunt manelele ci compozitorii de aziÔÇŁ - Interviu cu taragotistul Petric─â Pa╚Öca

Luni, 05 Octombrie, 2015 13:13 Redactia LOCALE Comentarii  Recomanda pe Facebook  Recomanda pe Twitter
Redactia LOCALE Comentarii  Recomanda pe Facebook Recomanda pe Twitter
Luni, 05 Octombrie, 2015 13:13 Tiparire

Ghidul Ar─âdean: Cum a┼úi devenit artistul ┼či personalitatea care sunte┼úi?
 

Petric─â Pa┼čca: De multe ori mi se adreseaz─â lumea „maestre”, dar eu nu m─â consider demn de asemenea titulatur─â. Eu m─â consier un interpret ┼či un mare iubitor alcântecului tradi┼úional.
 

De când eram mic existen┼úa mea avea leg─âturi strânse cu muzica ┼či cântecul popular. Când auzeam cum unchiul meu acorda vioara sim┼úeam fiori ┼či abea a┼čteptam s─â îl aud cum cânt─â. Aveam în jur de trei ani când unchiul meu cânta la fluier ┼či îi cump─ârase unul fratelui meu mai mare. Într-o zi în timp ce fratele încerca s─â cânte s-a r─ânit la buz─â ┼či l-a aruncat în spatele casei. Eu m-am bucurat pentru c─â astfel am avut acces la fluier, iar dup─â dou─â zile am început s─â îngân un cântec popular. Astfel a început totul.
 

Am continuat s─â cânt ┼či în ┼čcoal─â ╚Öi am câ┼čtigat diferite premii. Sora mea, v─âzând c─â sunt pasionat, mi-a d─âruit primul taragot, cump─ârat de la un me┼čter din Caransebe┼č. Am fost autodidact pân─â când am avut privilegiul s─â îl am ca dasc─âl pe maestrul Dumitru F─ârca┼č.
 

În 1971 am fost angajat la orchestra de vioar─â a Filarmonicii de la Arad unde am fost instrumentist în cadrul orchestrei populare pân─â în 1979, când a venit pe lume primul meu copil, Ciprian Pa┼čca ┼či nu rezistam s─â fiu plecat de lâng─â el prin turnee în ┼úar─â.

 

G.A: Cum a┼úi împ─âcat rolul de tat─â cu cel de interpret?
 

P.P: Mi-am schimbat locul de munc─â! Tot în domeniu, am mers s─â înfiin┼úez un ansamblu la Uniunea Jude┼úean─â a Coopera┼úiei Me┼čte┼čug─âre┼čti. În cadrul acesteia s-a creat un post cu activit─â┼úi culturale ┼či m-am ocupat de înfiin┼úarea unui ansablului care avea s─â devin─â scheletul a ceea ce sunt ast─âzi Rapsozii Z─ârandului.

 

G.A: Când a luat fiin┼ú─â orchestra de muzic─â popular─â Rapsozii Z─ârandului a┼ča cum o ┼čtim noi?
 

P.P: Înc─â de pe vremea când eram angajat la orchestra popular─â a Filarmonicii, al─âturi de câ┼úiva colegi care erau încadra┼úi la orchestra simfonic─â, mai activam la cluburi de amatori, fiind ┼či o surs─â de venit în plus. Când am plecat de la Filarmonic─â am constituit un nucleu mai mare. Componen┼úa orchestrei s-a mai schimbat în timp, îns─â de pe atunci am început s─â ne afirm─âm ca ansamblu ┼či am câ┼čtigat diferite concursuri, pe ┼úar─â chiar.
 

Un astfel de concurs a fost Cântarea României. Se zice c─â era o manifestare comunist─â, dar era un concurs de cel mai înalt nivel. Era foarte sever în tot ce înseamn─â repertoriu, interpretare, autenticitate de zon─â, juriul fiind format din membrii cei mai competen┼úi la nivel na┼úional, fiind o competi┼úe bazat─â pe ceea ce era de valoare. Nu sunt un nostagic al vremurilor trecute, îns─â acea stricte┼úe era exact ceea ce trebuie pentru a se p─âstra autenticitatea ┼či calitatea.
 

A fost o durere s─â plec de la Filarmonic─â pentru c─â lucram cu etnomuzicologul Ioan T Florea, apreciat folclorist în ┼úar─â ┼či peste hotare. Îns─â am avut onoarea s─â continui s─â lucrez cu el.
 

Mult─â lume sus┼úinea c─â nu exist─â muzic─â tradi┼úional─â de Arad, îns─â nu e a┼ča. Avem zone clare în care nu se poate face confuzie cu Bihorul sau Banatul. Dezideratul nostru cu Rapsozii Z─ârandului a fost s─â ducem la ramp─â, în televiziune ┼či radio, specificul nostru.

 

M─â bucur s─â v─âd c─â exist─â o afluen╚Ť─â mai mare de tineri spre cântecul ╚Öi dansul popular!”

 

G.A: Care au fost unele din cele mai semnificative momente pe care le-a╚Ťi avut al─âturi de Rapsozii Z─ârandului?
 

P.P: Unul din momentele cele mai semnificative ╚Öi o r─âsplat─â a str─âdaniei noastre s-a petrecut în 1988, când am fost invita╚Ťi în cadrul emisiunii Tezaur Folcloric. Era o onoare s─â paticipi la aceast─â emisiune ╚Öi nu oricine era invitat. Atunci a fost „botezul” nostru pe scar─â na╚Ťional─â.
 

Un alt moment special, care a reprezentat examenul maturit─â╚Ťii noastre, a fost în 1998, când am reu╚Öit s─â îl aducem la Arad pe maestrul Gheorghe Zamfir. Acesta a fost primul concert din ╚Ťar─â al─âturi de o alt─â forma╚Ťie decât forma╚Ťia dânsului. Au fost dou─â concerte de Pa╚Öti pe care n-am s─â le uit toat─â via╚Ťa ╚Öi ne bucur─âm c─â am reu╚Öit s─â ne ridic─âm la nivelul dânsului.

 

 

G.A: Povesti╚Ťi-ne despre Târgul Me┼čterilor Populari ┼či Parada Portului Tradi┼úional de la Moneasa.
 

P.P: Târgului Me┼čterilor Populari ┼či Parada Portului Tradi┼úional de la Moneasa este unu unul din cele mai longevive festivaluri de folclor din ╚Ťar─â, anul acesta având loc cea de-a XLVI (46)-a edi╚Ťie. Printre cei care au debutat aici se num─âr─â arti╚Öti precum Sava Negrean Bruda╚Öcu, Florica Zaha, Mariana Deac, Cornel Boza ╚Ö.a. Prin colaborare cu Radio Timi╚Öoara concuren╚Ťii sunt difuza╚Ťi pe post, iar câ╚Ötig─âtorii sunt promova╚Ťi în continuare dac─â î╚Öi fac imprim─âri. Scopul festivalului este de a descoperii talente ╚Öi de a încuraja tinerii care vor s─â mearg─â pe acest drum.
 

Eu am participat în ficare an cu diferite forma╚Ťii ╚Öi m-am str─âduit s─â fac tot posibilul ca festivalul s─â continue, uneori g─âsind sponsori ╚Öi pe cont propriu. M─â bucur s─â v─âd c─â exist─â o afluen╚Ť─â mai mare de tineri spre cântecul ╚Öi dansul popular!

 

Totul se dilueaz─â, dispare parfumul ┼či esen┼úa, iar folclorul se altereaz─â”

 

G.A: Cum vedeţi evoluţia muzicii populare?
 

P.P: În trecut, înregistr─ârile treceu prin trei comisii pentru a putea fi transmise la radio ┼či consider c─â a┼ča ar trebui s─â fie. Un interpret trebuie s─â aib─â autenticitate, carte de identitate ┼či repertoriu din zona din care vine. Când începe o melodie ascult─âtorul trebuie s─â ┼čtie cine interpreteaz─â ┼či ce. Din p─âcate azi ne afl─âm într-o perioad─â de r─ât─âcire. Dispar oameni competen┼úi, care aveau studii de specialitate ┼či nu prea are cine s─â îi înlocuiasc─â, sau sunt înlocui╚Ťi de unii care nu în┼úeleg, sau nu au în┼úeles, ce trebuie. E muzic─â popular─â, dar nu toate cântecele sunt reprezentative sau tradi┼úionale.
 

Dac─â vrei s─â promovezi ceva trebuie s─â fie al t─âu, trebuie cercetat ┼či p─âstrat istoricul. De ce s─â cânte o sârb─â olteneasc─â în loc de moldoveneasc─â într-un dans din Moldova? Analizând o melodie popular─â ar trebui s─â po┼úi s─â afli nu doar ┼úara ci ┼či regiunea din care provine. Pericolul în ceea ce prive┼čte ceea ce se întâmpl─â acum cu muzica noastr─â popular─â nu sunt manelele ci „compozitorii” care fac un amestec nepermis. Iau prima parte dintr-o melodie din zona Clujului, a doua parte din Banat ┼či fac o armonie specific─â de Moldova. Totul se dilueaz─â, dispare parfumul ┼či esen┼úa, iar folclorul se altereaz─â.

 

G.A: Ave╚Ťi vreun regret?
 

P.P: O singur─â durere mare am în suflet ╚Öi anume c─â nu am discipol! Nu e vorba doar de jude╚Ťul Arad, ci ╚Öi în Banat, care era ╚Ťinutul taragoatelor, sunt tot mai pu╚Ťini. Momentan, în jude╚Ť sunt în jur de 30 de tineri care înva╚Ť─â s─â cânte la un instrument de suflat, dar nici unul la taragot. La taragot este mai greu suflul, astfel, din punct de vedere tehnic, este mai u╚Öor s─â cân╚Ťi la saxofon.

 

G.A: Care sunt urm─âtoarele spectacole?
 

P.P: Pe 1 octombrie am fost invitat ca solist la Sala Palatului din Bucure╚Öti, acompaniat de l─âutarii din Chi╚Öin─âu, în 20 octombrie, la Cov─âsân╚Ť, voi avea spectacol cu Rapsozii Z─ârandului, în timp ce pe 22-23 noiembrie se reia concursul „Floarea din gr─âdin─â” în Bucure╚Öti, iar cu aceast─â ocazie sunt invitat s─â reprezint zona noastr─â printr-un recital.

 

G.A: Pe când un nou album al─âturi de Rapsozii Z─ârandului?
 

P.P: Ne-am propus ca în fiecare an s─â scoatem câte un album din zona noastr─â. Albumele sunt ╚Öi cu elevi ╚Öi cu interpre╚Ťi consacra╚Ťi, iar anual lans─âm una - dou─â albume.

 

G.A: Ce mesaj transmite╚Ťi tinerilor?
 

P.P: S─â men╚Ťin─â acest─â direc╚Ťie! M─â bucur s─â observ c─â tot mai mul╚Ťi tineri danseaz─â ╚Öi ascult─â muzic─â popular─â ╚Öi le transmit s─â nu se jeneze s─â asculte muzic─â popular─â în public sau s─â danseze, pentru c─â, spre exemplu Gheorghe Zamfir cu muzica popular─â a cucerit lumea!






Silvia Irimie 

„Pericolul asupra muzicii populare nu sunt manelele ci compozitorii de azi” - Interviu cu taragotistul Petric─â Pa╚Öca

Ghidul Ar─âdean: Cum a┼úi devenit artistul ┼či personalitatea care sunte┼úi?
 

Petric─â Pa┼čca: De multe ori mi se adreseaz─â lumea „maestre”, dar eu nu m─â consider demn de asemenea titulatur─â. Eu m─â consier un interpret ┼či un mare iubitor alcântecului tradi┼úional.
 

De când eram mic existen┼úa mea avea leg─âturi strânse cu muzica ┼či cântecul popular. Când auzeam cum unchiul meu acorda vioara sim┼úeam fiori ┼či abea a┼čteptam s─â îl aud cum cânt─â. Aveam în jur de trei ani când unchiul meu cânta la fluier ┼či îi cump─ârase unul fratelui meu mai mare. Într-o zi în timp ce fratele încerca s─â cânte s-a r─ânit la buz─â ┼či l-a aruncat în spatele casei. Eu m-am bucurat pentru c─â astfel am avut acces la fluier, iar dup─â dou─â zile am început s─â îngân un cântec popular. Astfel a început totul.
 

Am continuat s─â cânt ┼či în ┼čcoal─â ╚Öi am câ┼čtigat diferite premii. Sora mea, v─âzând c─â sunt pasionat, mi-a d─âruit primul taragot, cump─ârat de la un me┼čter din Caransebe┼č. Am fost autodidact pân─â când am avut privilegiul s─â îl am ca dasc─âl pe maestrul Dumitru F─ârca┼č.
 

În 1971 am fost angajat la orchestra de vioar─â a Filarmonicii de la Arad unde am fost instrumentist în cadrul orchestrei populare pân─â în 1979, când a venit pe lume primul meu copil, Ciprian Pa┼čca ┼či nu rezistam s─â fiu plecat de lâng─â el prin turnee în ┼úar─â.

 

G.A: Cum a┼úi împ─âcat rolul de tat─â cu cel de interpret?
 

P.P: Mi-am schimbat locul de munc─â! Tot în domeniu, am mers s─â înfiin┼úez un ansamblu la Uniunea Jude┼úean─â a Coopera┼úiei Me┼čte┼čug─âre┼čti. În cadrul acesteia s-a creat un post cu activit─â┼úi culturale ┼či m-am ocupat de înfiin┼úarea unui ansablului care avea s─â devin─â scheletul a ceea ce sunt ast─âzi Rapsozii Z─ârandului.

 

G.A: Când a luat fiin┼ú─â orchestra de muzic─â popular─â Rapsozii Z─ârandului a┼ča cum o ┼čtim noi?
 

P.P: Înc─â de pe vremea când eram angajat la orchestra popular─â a Filarmonicii, al─âturi de câ┼úiva colegi care erau încadra┼úi la orchestra simfonic─â, mai activam la cluburi de amatori, fiind ┼či o surs─â de venit în plus. Când am plecat de la Filarmonic─â am constituit un nucleu mai mare. Componen┼úa orchestrei s-a mai schimbat în timp, îns─â de pe atunci am început s─â ne afirm─âm ca ansamblu ┼či am câ┼čtigat diferite concursuri, pe ┼úar─â chiar.
 

Un astfel de concurs a fost Cântarea României. Se zice c─â era o manifestare comunist─â, dar era un concurs de cel mai înalt nivel. Era foarte sever în tot ce înseamn─â repertoriu, interpretare, autenticitate de zon─â, juriul fiind format din membrii cei mai competen┼úi la nivel na┼úional, fiind o competi┼úe bazat─â pe ceea ce era de valoare. Nu sunt un nostagic al vremurilor trecute, îns─â acea stricte┼úe era exact ceea ce trebuie pentru a se p─âstra autenticitatea ┼či calitatea.
 

A fost o durere s─â plec de la Filarmonic─â pentru c─â lucram cu etnomuzicologul Ioan T Florea, apreciat folclorist în ┼úar─â ┼či peste hotare. Îns─â am avut onoarea s─â continui s─â lucrez cu el.
 

Mult─â lume sus┼úinea c─â nu exist─â muzic─â tradi┼úional─â de Arad, îns─â nu e a┼ča. Avem zone clare în care nu se poate face confuzie cu Bihorul sau Banatul. Dezideratul nostru cu Rapsozii Z─ârandului a fost s─â ducem la ramp─â, în televiziune ┼či radio, specificul nostru.

 

M─â bucur s─â v─âd c─â exist─â o afluen╚Ť─â mai mare de tineri spre cântecul ╚Öi dansul popular!”

 

G.A: Care au fost unele din cele mai semnificative momente pe care le-a╚Ťi avut al─âturi de Rapsozii Z─ârandului?
 

P.P: Unul din momentele cele mai semnificative ╚Öi o r─âsplat─â a str─âdaniei noastre s-a petrecut în 1988, când am fost invita╚Ťi în cadrul emisiunii Tezaur Folcloric. Era o onoare s─â paticipi la aceast─â emisiune ╚Öi nu oricine era invitat. Atunci a fost „botezul” nostru pe scar─â na╚Ťional─â.
 

Un alt moment special, care a reprezentat examenul maturit─â╚Ťii noastre, a fost în 1998, când am reu╚Öit s─â îl aducem la Arad pe maestrul Gheorghe Zamfir. Acesta a fost primul concert din ╚Ťar─â al─âturi de o alt─â forma╚Ťie decât forma╚Ťia dânsului. Au fost dou─â concerte de Pa╚Öti pe care n-am s─â le uit toat─â via╚Ťa ╚Öi ne bucur─âm c─â am reu╚Öit s─â ne ridic─âm la nivelul dânsului.

 

 

G.A: Povesti╚Ťi-ne despre Târgul Me┼čterilor Populari ┼či Parada Portului Tradi┼úional de la Moneasa.
 

P.P: Târgului Me┼čterilor Populari ┼či Parada Portului Tradi┼úional de la Moneasa este unu unul din cele mai longevive festivaluri de folclor din ╚Ťar─â, anul acesta având loc cea de-a XLVI (46)-a edi╚Ťie. Printre cei care au debutat aici se num─âr─â arti╚Öti precum Sava Negrean Bruda╚Öcu, Florica Zaha, Mariana Deac, Cornel Boza ╚Ö.a. Prin colaborare cu Radio Timi╚Öoara concuren╚Ťii sunt difuza╚Ťi pe post, iar câ╚Ötig─âtorii sunt promova╚Ťi în continuare dac─â î╚Öi fac imprim─âri. Scopul festivalului este de a descoperii talente ╚Öi de a încuraja tinerii care vor s─â mearg─â pe acest drum.
 

Eu am participat în ficare an cu diferite forma╚Ťii ╚Öi m-am str─âduit s─â fac tot posibilul ca festivalul s─â continue, uneori g─âsind sponsori ╚Öi pe cont propriu. M─â bucur s─â v─âd c─â exist─â o afluen╚Ť─â mai mare de tineri spre cântecul ╚Öi dansul popular!

 

Totul se dilueaz─â, dispare parfumul ┼či esen┼úa, iar folclorul se altereaz─â”

 

G.A: Cum vedeţi evoluţia muzicii populare?
 

P.P: În trecut, înregistr─ârile treceu prin trei comisii pentru a putea fi transmise la radio ┼či consider c─â a┼ča ar trebui s─â fie. Un interpret trebuie s─â aib─â autenticitate, carte de identitate ┼či repertoriu din zona din care vine. Când începe o melodie ascult─âtorul trebuie s─â ┼čtie cine interpreteaz─â ┼či ce. Din p─âcate azi ne afl─âm într-o perioad─â de r─ât─âcire. Dispar oameni competen┼úi, care aveau studii de specialitate ┼či nu prea are cine s─â îi înlocuiasc─â, sau sunt înlocui╚Ťi de unii care nu în┼úeleg, sau nu au în┼úeles, ce trebuie. E muzic─â popular─â, dar nu toate cântecele sunt reprezentative sau tradi┼úionale.
 

Dac─â vrei s─â promovezi ceva trebuie s─â fie al t─âu, trebuie cercetat ┼či p─âstrat istoricul. De ce s─â cânte o sârb─â olteneasc─â în loc de moldoveneasc─â într-un dans din Moldova? Analizând o melodie popular─â ar trebui s─â po┼úi s─â afli nu doar ┼úara ci ┼či regiunea din care provine. Pericolul în ceea ce prive┼čte ceea ce se întâmpl─â acum cu muzica noastr─â popular─â nu sunt manelele ci „compozitorii” care fac un amestec nepermis. Iau prima parte dintr-o melodie din zona Clujului, a doua parte din Banat ┼či fac o armonie specific─â de Moldova. Totul se dilueaz─â, dispare parfumul ┼či esen┼úa, iar folclorul se altereaz─â.

 

G.A: Ave╚Ťi vreun regret?
 

P.P: O singur─â durere mare am în suflet ╚Öi anume c─â nu am discipol! Nu e vorba doar de jude╚Ťul Arad, ci ╚Öi în Banat, care era ╚Ťinutul taragoatelor, sunt tot mai pu╚Ťini. Momentan, în jude╚Ť sunt în jur de 30 de tineri care înva╚Ť─â s─â cânte la un instrument de suflat, dar nici unul la taragot. La taragot este mai greu suflul, astfel, din punct de vedere tehnic, este mai u╚Öor s─â cân╚Ťi la saxofon.

 

G.A: Care sunt urm─âtoarele spectacole?
 

P.P: Pe 1 octombrie am fost invitat ca solist la Sala Palatului din Bucure╚Öti, acompaniat de l─âutarii din Chi╚Öin─âu, în 20 octombrie, la Cov─âsân╚Ť, voi avea spectacol cu Rapsozii Z─ârandului, în timp ce pe 22-23 noiembrie se reia concursul „Floarea din gr─âdin─â” în Bucure╚Öti, iar cu aceast─â ocazie sunt invitat s─â reprezint zona noastr─â printr-un recital.

 

G.A: Pe când un nou album al─âturi de Rapsozii Z─ârandului?
 

P.P: Ne-am propus ca în fiecare an s─â scoatem câte un album din zona noastr─â. Albumele sunt ╚Öi cu elevi ╚Öi cu interpre╚Ťi consacra╚Ťi, iar anual lans─âm una - dou─â albume.

 

G.A: Ce mesaj transmite╚Ťi tinerilor?
 

P.P: S─â men╚Ťin─â acest─â direc╚Ťie! M─â bucur s─â observ c─â tot mai mul╚Ťi tineri danseaz─â ╚Öi ascult─â muzic─â popular─â ╚Öi le transmit s─â nu se jeneze s─â asculte muzic─â popular─â în public sau s─â danseze, pentru c─â, spre exemplu Gheorghe Zamfir cu muzica popular─â a cucerit lumea!






Silvia Irimie 

Stiri asemanatoare

Accident frontal pe DN7 Arad-Deva. Un b─ârbat de 44 de ani a ajuns la spital

Luni, 24 Ianuarie, 2022 16:20

Accident frontal pe DN7 Arad-Deva. Un b─ârbat de 44 de ani a ajuns la spital

În ziua de 24 Ianuarie a.c., în jurul orei 13,00, un b─ârbat de 29 de ani, din Lipova, în timp ce conducea un autoturism în localitate, dinspre Arad spre Deva, a intrat &i ...

Nou record de noi infectări în valul 5! Aproape 300 de cazuri noi, 3 decese și 1654 cazuri active

Marti, 18 Ianuarie, 2022 17:41

Nou record de noi infectări în valul 5! Aproape 300 de cazuri noi, 3 decese și 1654 cazuri active

La nivel na╚Ťional s-au înregistrat 16.760 cazuri noi de persoane infecate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19) în ultimele 24 de ore. În urma re ...

Aradul este printre cele mai performante jude╚Ťe din Rom├ónia la gestionarea de╚Öeurilor

Marti, 18 Ianuarie, 2022 15:41

Aradul este printre cele mai performante jude╚Ťe din Rom├ónia la gestionarea de╚Öeurilor

380.000 de tone de de╚Öeuri au fost colectate în ultimii trei ani, în jude╚Ťul Arad! În loc s─â ajung─â în albiile râurilor, în ╚Öan╚Ťurile de pe marginea drum ...

Săptămâna viitoare intră în conturi ajutoarele de stat pentru HoReCa

Duminica, 23 Ianuarie, 2022 14:37

Săptămâna viitoare intră în conturi ajutoarele de stat pentru HoReCa

Guvernul a virat 1.133.477.030 lei pentru a doua prorat─â, reprezentând 53,13% din schema de ajutor de stat pentru HoReCa. S─âpt─âmâna viitoare sumele intr─â în conturile b─ânci ...

Din cauza frigului, 6 clase de la Colegiul Na╚Ťional ÔÇŁDimitrie ╚ÜichindealÔÇŁ au trecut azi ├«n online

Marti, 25 Ianuarie, 2022 09:17

Din cauza frigului, 6 clase de la Colegiul Na╚Ťional ÔÇŁDimitrie ╚ÜichindealÔÇŁ au trecut azi ├«n online

De╚Öi s-au prezentat azi diminea╚Ť─â, 25 ianuarie, la cursuri, elevii celor 6 clase de la ”Dimitrie ╚Üichindeal”, care-╚Öi desf─â╚Öoar─â orele la Baza ”Constructorul”, au ...

Ar─âdeni proteja╚Ťi-v─â buzunarele ├«n tramvaie. Un ho╚Ť a fost prins ├«n timp ce fura dintr-un buzunar ├«ntr-un tramvai

Luni, 24 Ianuarie, 2022 15:41

Ar─âdeni proteja╚Ťi-v─â buzunarele ├«n tramvaie. Un ho╚Ť a fost prins ├«n timp ce fura dintr-un buzunar ├«ntr-un tramvai

Poli╚Ťi╚Ötii Biroului de Investiga╚Ťii Criminale cerceteaz─â un tân─âr de 17 ani, din Arad, care, duminic─â, 23 ianuarie, profitând de neaten╚Ťia unei persoane care c─âl─âtorea cu tra ...

Ar─âdenii de la P.A.B. au c├ó┼čtigat un contract de 33,5 milioane de euro cu Prim─âria Arad pentru amenajarea unui traseu de transport public pentru c─âl─âtori

Marti, 25 Ianuarie, 2022 08:41

Ar─âdenii de la P.A.B. au c├ó┼čtigat un contract de 33,5 milioane de euro cu Prim─âria Arad pentru amenajarea unui traseu de transport public pentru c─âl─âtori

Compania de construc┼úii P.A.B. România, controlat─â de antreprenorul Ion Sandu din Arad, a câ┼čtigat un contract de 165,7 milioane lei (33,5 milioane euro), TVA inclus, pentru amenaj ...

├Äntreruperi programate ale energiei electrice la ╚śeitin, Sederhat ╚Öi Livada

Miercuri, 19 Ianuarie, 2022 10:45

├Äntreruperi programate ale energiei electrice la ╚śeitin, Sederhat ╚Öi Livada

E-Distribu┼úie Banat a redus pe cât posibil num─ârul întreruperilor programate pentru buna administrare ╚Öi func╚Ťionare a re╚Ťelei de distribu╚Ťie a energiei electrice, pentru a mini ...

A ajuns ├«n ╚Öan╚Ť pe Arad-╚śiria

Joi, 13 Ianuarie, 2022 11:07

A ajuns ├«n ╚Öan╚Ť pe Arad-╚śiria

În aceast─â diminea╚Ť─â în jurul orei 7.30, a avut loc un accident rutier u╚Öor pe D.J.709 în afara localit─â╚Ťii Horia.   Din cercet─âri a reie╚Öit c─â un b─ârbat de 62 ...

Situa╚Ťie ├«ngrijor─âtoare. Record absolut de la ├«nceputul pandemiei de cazuri de COVID la copii ╚Öi adolescen╚Ťi raportate ├«ntr-o singur─â zi: 3.377 fa╚Ť─â de 2.388 ├«n valul Delta

Marti, 18 Ianuarie, 2022 16:04

Situa╚Ťie ├«ngrijor─âtoare. Record absolut de la ├«nceputul pandemiei de cazuri de COVID la copii ╚Öi adolescen╚Ťi raportate ├«ntr-o singur─â zi: 3.377 fa╚Ť─â de 2.388 ├«n valul Delta

România a înregistrat, mar╚Ťi, 18 ianuarie, 3.377 de cazuri noi de COVID la copii ╚Öi adolescen╚Ťi, fiind un record absolut de la începutul pandemiei.   Cel mai mare num─ ...

Program citire apometre săptămâna 17 - 21.01.2022

Miercuri, 19 Ianuarie, 2022 11:11

Program citire apometre săptămâna 17 - 21.01.2022

Mar╚Ťi 18.01.2022  Poetului, Ursului, Plopilor, Tribunul  Andreica, Secerei, Stupilor, F─ât Frumos, Aleea Saturn, Turdei, Jiului, Oltului, Agricultorilor, Timi╚Öului, Retezat, Albinelor ...

Bonus ├«n prima zi lucr─âtoare din noul an, carburan╚Ťii mai scumpi cu 11 bani/litru!

Luni, 03 Ianuarie, 2022 12:43

Bonus ├«n prima zi lucr─âtoare din noul an, carburan╚Ťii mai scumpi cu 11 bani/litru!

Carburan┼úii se scumpesc de la 1 ianuarie 2022. Potrivit Codului fiscal, accizele la carburan┼úi se ajusteaz─â la începutul fiec─ârui an.   Cei care au oprit la pomp─â s─â alimenteze ...

Prim─âria Arad interesat─â ├«n achizi╚Ťionarea imobilului care a apar╚Ťinut lui ╚śtefan Cicio Pop

Vineri, 31 Decembrie, 2021 09:45

Prim─âria Arad interesat─â ├«n achizi╚Ťionarea imobilului care a apar╚Ťinut lui  ╚śtefan Cicio Pop

Ca urmare a informa╚Ťiilor ap─ârute în spa╚Ťiul public cu privire la scoaterea la licita╚Ťie a imobilului care a apar╚Ťinut lui ╚śtefan Cicio Pop ╚Öi a interesului deosebit manifestat de op ...

Play-off, doar un vis. Dezam─âgitor: UTA ÔÇô Gaz Metan Media╚Ö 0-1

Duminica, 23 Ianuarie, 2022 20:04

Play-off, doar un vis. Dezam─âgitor: UTA ÔÇô Gaz Metan Media╚Ö 0-1

Frustrare mare pe stadionul Francisc Neuman, unde miile de fani ai ”B─âtrânei Doamne” au suferit ╚Öi la propriu ╚Öi la figurat pe gerul din Arad.   Povestea s-a repetat c ...

La 1 februarie, expiră certificatul digital de călătorie în UE pentru cei care nu și-au făcut doza booster în 9 luni de la rapel

Luni, 24 Ianuarie, 2022 18:43

La 1 februarie, expiră certificatul digital de călătorie în UE pentru cei care nu și-au făcut doza booster în 9 luni de la rapel

Alexandru Rafila, ministrul S─ân─ât─â╚Ťii, a declarat, la Europa FM, c─â persoanele pentru care au trecut mai mult de 9 luni de la efectuarea dozei doi ar trebui s─â-╚Öi fac─â doza booster p ...



{**}

Acest site folose┼čte cookies pentru a imbunatati experienta ta de navigare. Pentru mai multe detalii referitoare la cum folosim datele tale si la drepturile tale te invitam sa citesti: Politica de cookies sau/si Politica de Confidentialitate si apoi sa confirmi acordul tau.