Se împlinesc 34 de ani de la scânteia care a scos oamenii în stradă la Arad împotriva regimului communist. Firul evenimentelor

Data publicare: Joi, 21 Decembrie, 2023 Total: 343 accesari

Se împlinesc 34 de ani de la scânteia care a scos oamenii în stradă la Arad împotriva regimului communist. Firul evenimentelor

Joi, 21 decembrie 2023, se împlinesc 34 de ani de la revolta anticeauşistă din anul 1989. Aradul a fost al doilea oraş care s-a ridicat impotriva regimului comunist a lui Nicolae Ceauşescu, în data de 21 decembrie 1989, după ce în Timişoara, mişcările începuseră din 16 decembrie.

 

Firul evenimentelor din 21-22 Decembrie 1989 de la Arad


La Arad totul a început în dimineaţa zilei de 21 decembrie 1989, la Intreprinderea de Orologerie, unde în jurul orei 07.39 minute, muncitorii ies din intreprindere ăn frunte cu muncitorul Onofrei Dănilă, pornind într-o manifestare paşnică spre centrul oraşului. Pe parcurs, acestora li se alătură muncitori de la mai multe intreprinderi din municipiul Arad, Strungul, Vagoane, CFR, Tricoul Roşu, UTA, Combinatul de prelucrare a lemnului, formându-se o coloană impresionantă formastă din mii de muncitori arădeni.


Securitatea era în alertă maximă încă de pe 16 decembrie după incidentele din Timişoara, iar în 21 decembrie, armata a fost scoasă din cazarma, încercându-se oprirea manifestanţilor. În dreptul postei centrale, pe bulebard, militarii au format în grabă un dispozitiv, au deschis focul, însă au tras în aer, nu în muncitori, pentru a-I intimida şi a-I descuraja, însă încercarea a eşuat, iar manifestanţii au ajuns în faţa actualei cladiri a Palatului Administrativ, care era deja înconjurat de cordoane de militari cu arme şi baionete în poziţie de luptă, iar în spatele lor erau luptătorii din G.P. miliţieni şi trupele de securitate, pompieri şi 28 de blindate (TAB-uri). Numărul manifestanţilor deja se ridica la câteva mii, lor alăturându-se alţi muncitori de la alte intreprinderi care nu au fost pe traseul pornit de la Orologerie, UTA, Gară, Podgoria, Primărie, şi ne referim aici la muncitorii de la Arădeanca şi Fabrica de Confecţii care au pornit şi ei spre centrul oraşului pe strada Ocsko Terezia (actuala Liviu Rebreanu).
 

La ora 10.30 a apărut actorul Valentin Voicilă de la Teatrul de stat din Arad, care a devenit foarte repede conducătorul revoluţionarilor, care ulterior acelor zile a devenit un simbol al revoltei arădene.

 

Demonstraţia paşnică a arădenilor a continuat toată ziua. Spre seară, când rândurile lor s-au rărit, soldaţii, treptat, au reuşit să împingă demonstranţii până după linia de tramvai eliberând o parte din piaţă. Comandamentul operativ din sediu a discutat diferite modalităţi de împrăştiere a manifestanţilor. Radu Constantin se interesa dacă sunt pregătite „listele A şi B” şi cerea  punerea lor în aplicare. Era un ordin mai vechi al securităţii ca, în caz de necesitate, suspecţii trecuţi pe listele „A” trebuiau ridicaţi şi duşi într-o zonă necunoscută, iar cei trecuţi pe listele, „B”, mai puţin periculoşi, trebuiau doar izolaţi în apropierea domiciliului.
La Arad nu erau organizate aceste liste şi nici nu au fost puse în aplicare.

 


Ca un detaliu interesant şi mai puţin cunoscut, Col. Răşină Dumitru – şeful Securităţii judeţene a venit cu ideea de a împărţi manifestanţilor răcoritoare sau alte băuturi (ceai, bere. cafea) în care să se pună substanţe care să provoace  diaree. A cerut subalternilor să procure fenolftaleina – un diuretic foarte puternic, a eşuat pentru ca nu s-au găsit cantităţi suficiente de substanţe (Dr. Crîsnic Ioan – şeful laboratorului de la spital a ascuns fenolftaleina acolo).
  

Spre dimineaţa zilei de 22 decembrie, piaţa din faţa Primăriei s-a umplut din nou. Navetiştii de la gară au venit direct în faţa Primăriei, la fel şi cei care au ieşit din tura de noapte de la intreprinderile din oraş. S-au adunat cca. 20.000 oameni, ce purtau pancarde cu lozinci anticeauşiste şi anticomuniste. Au fost aduse şi două sicrie pe care erau scrise numele dictatorilor.
Ilie Matei a dat ordin să se folosească gaze lacrimogene pentru împrăştierea mulţimii.

Momentul poate crucial şi emoţionant, care a dat şi mai mult curaj oamenilor din piaţă a fost acela când în piaţă au sosit  preoţi care au început să ceremonieze o slujbă religioasă, manifestanţii au îngenunchiat şi s-au rugat. Zeci de mii de oameni au îngenunchiat la km 0 al Aradului şi au spus toţi într-un gând rugăciunea alături de preoţi.

Încet, piaţa a devenit neîncăpătoare s-au umplut cu oameni şi străzile adiacente. Tinerii s-au urcat pe TAB-uri. S-a instalat o staţie de amplificare pentru liderii manifestanţilor. Aceştia rând pe rând se adresau mulţimii, se aclamau lozinci. La un televizor instalat într-un geam şi prin aparatele de radio portabile s-au urmărit şi evenimentele de la Bucureşti. La vestea sinuciderii gl. Milea, simpatia militarilor pentru manifestanţi a devenit vizibilă. Soldaţilor li s-au adus sandviciuri şi cafea.


Văzând cum evoluează „ostilităţile”, la orele amiezii, col. (M.I) Cioflică a ordonat forţelor de intervenţie ale miliţiei, pompierilor şi trupelor USLA să se retragă în sedii.


Se formează un organism, care a preluat conducerea administrativă a oraşului şi judeţului Arad. Pe lângă cei 14 de pe lista primului Comitet al Frontului Democratic Român, format în 21 decembrie 1989, au fost cooptaţi în noul organ reprezentanţi din întreprinderi şi instituţii, inclusiv militari. Valentin Voicilă a fost ales preşedinte, iar Ioan TrifaOnofrei Dănilă şi Mircea Crişan vicepreşedinţi. Seara, după 22.30, încep şi la Arad diversiunile cu teroriştii, se trage şi la Arad, rezultatul acestor diversiuni sunt 24: de arădeni şi-au pierdut viaţa , din care 19 la Arad, printre care un cetăţeam maghiar, Toth Sandor, care a venit în Arad cu ajutoare umanitare în acele zile.

foto: Facebook