A doua zi de Crăciun: Soborul Maicii Domnului. Semnificații, tradiții și superstiții. Ce nu ar trebui să faci în 26 decembrie

Data publicare: Luni, 26 Decembrie, 2022 Total: 591 accesari

A doua zi de Crăciun: Soborul Maicii Domnului. Semnificații, tradiții și superstiții. Ce nu ar trebui să faci în 26 decembrie

Biserica ortodoxă o prăznuiește, în 26 decembrie, a doua zi de Crăciun, pe Maica Domnului, cea care L-a născut cu trup pe Hristos Dumnezeu.

 

Tot pe 26 decembrie, orodocșii il pomenesc pe Sfântul Cuvios Nicodim cel Sfinţit de la Tismana și pe Sf. Ier. Eftimie Mărturisitorul, episcopul Sardei.

 

Soborul sau Adunarea Prea Sfintei Născătoare de Dumnezeu reprezintă adunarea (la slujbă) credincioşilor în cinstea Maicii Domnului, potrivit regulii după care a doua zi după marile praznice se face pomenirea acelor persoane sfinte care au contribuit la eveniment sau sunt în directă legătură cu el.

 

Soborul Macii Domnului, unul din cele cinci mari praznice din anul bisericesc închinate Sfintei Fecioare Maria, a devenit model de sărbătoare şi pentru alţi sfinţi precum Soborul Sfinţilor Ioachim şi Ana, Soborul Sfântului Ioan Botezătorul sau Soborul Sfinţilor Arhangheli.

 

Ce nu ar fi bine să faci în a doua zi de Crăciun

 

În tradiția populară, în această zi sunt interzise bârfa, răzbunarea, dar și înjurăturile. Se spune că cei care se răzbună sau doresc să își încheie socotelile cu cei din jur vor suferi pierderi.

 

De la Crăciun şi până la Bobotează, în casa unde sunt fete de măritat nu se toarce, nu se coase, altfel acestea nu se mărită.

 

Se spune că dacă vântul bate cu putere în această zi, toamna următoare va fi furtunoasă şi ploioasă.

 

Nu se spală haine; se crede că apa va fi folosită pentru vindecarea rănilor.

 

La sate, fetele și flăcăii au obiceiul să joace pe 26 decembrie, în semn de bucurie și recunoștință față de tinerețea pe care o trăiesc.

 

Se spune că persoanele care dansează de Soborul Maicii Domnului vor fi aprige și sănătoase pentru tot anul care vine.

 

În a doua zi de Crăciun, oamenii se duc „cu colacul” la naşi. Colacul tradiţional constă din şapte pâini, două sticle cu ţuică, trei sticle de vin, un cocoş, trei pui, o coastă de porc şi şapte coţi de trandafiri (cârnaţi) sau alte mărunţişuri. Când ajung la casa naşului, finul sărută mâna naşei şi de trei ori se îmbrăţişează cu naşul şi spune „De la noi puţin, de la Dumnezeu mult”.

 

Sursa: alba24.ro