Biserica Ortodoxă prăznuieşte Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, în fiecare an, pe 29 august. Potrivit tradiției, în această zi nu se bea vin roşu, nu se mănâncă varză și se ține post.

 

Cine a fost Sfântul Ioan Botezătorul

 

Sfântul Ioan Botezătorul s-a născut în cetatea Orini, în familia preotului Zaharia. Mama sa, Elisabeta, era descendentă a lui Aaron. Naşterea prorocului Ioan s-a petrecut cu şase luni înaintea naşterii lui Iisus. Naşterea sa a fost vestită de către îngerul Gavriil lui Zaharia, în timp ce acesta avea slujbă la templu. Pentru că nu va da crezare celor vestite de îngerul Gavriil, Zaharia va rămâne mut până la punerea numelui fiului său.

 

Există o lungă perioadă din viaţa Sfântului Ioan Botezătorul despre care nu există informaţii, dar se cunoaşte faptul că s-a retras în pustiu, unde a dus o viaţă de aspre nevoinţe, până în momentul în care a primit poruncă să înceapă să predice. Rolul lui Ioan nu a fost doar acela de a pregăti poporul pentru venirea lui Hristos, ci şi acela de a-L descoperi lumii drept Mesia şi Fiul lui Dumnezeu.

 

Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul

 

Din Evanghelie, se ştie că Irod, la un ospăţ prilejuit de sărbătorirea zilei de naştere, a tăiat capul Sfântului Ioan Botezătorul, la cererea Irodiadei. În acea vreme, Sfântul Ioan era întemniţat în castelul lui Irod de la Maherus. Ioan îl mustrase pe Irod pentru traiul lui nelegiuit cu Irodiada, care era soţia fratelui său. În ura ei de moarte, Irodiada a sfătuit-o pe Salomeea, fiica ei, care dansase şi plăcuse oaspeţilor şi îndeosebi lui Irod, să ceară de la acesta capul Botezătorului că răsplată. Capul Sfântului Ioan a avut, după tradiţia Bisericii, o istorie aparte. El a fost de trei ori pierdut şi de trei ori aflat, scrie crestinortodox.ro .

 

Prima şi a doua aflare a capului este sărbătorită pe 24 februarie, iar a treia aflare a capului Sfântului Ioan Botezătorul este prăznuită pe 25 mai.

 

Tradiţii şi obiceiuri

 

În această zi, tradiţia cere să nu se consume vin roşu şi nici alimente şi mâncăruri gătite, care au aceeaşi culoare, în memoria sângelui vărsat de către Sfântul Ioan Botezătorul. În ceea ce priveşte varza, aceasta nu se mănâncă pentru că tradiţia spune că pe varză ar fi fost tăiat capul profetului. Una dintre cele mai respectate tradiţii este ţinerea postului negru.

 

Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul se mai numeşte în popor Sf. Ioan de Toamnă. În această zi, numită şi Crucea Mică, nu se taie pepeni verzi, că e rău de friguri; nu se taie nimic cu cuţitul, ci totul se rupe cu mâna.

 

Nu se mănâncă fructe rotunde, care seamănă cu un cap (mere, pere, prune, nuci, căpăţâni de usturoi) sau cu o cruce (nuci, pepene); nu bea vin roşu, nu se mănâncă fructe sau legume roşii, care amintesc de sângele care a curs din capul Sf. Ioan. Nu se mănâncă din blid sau tipsie.

 

De asemenea, oamenii împart mere, pere, castraveţi. În ziua în care cade crucea mică nu este bine de semănat nicio sămânţă.

 

În unele zone din Muntenia, Sf. Ioan se serbează de către femei. După ce se înserează, se adună mai multe la un loc, unde fac chefuri şi jocuri, însă fără bărbaţi, zicându-se că aceasta e ziua când femeia e tot aşa de mare ca şi bărbatul.

 

Sursa:cancan.ro