Alegeri în Ungaria. Războiul din Ucraina, spinul din talpa lui Viktor Orban. Opinii și comentarii

Data publicare: Vineri, 01 Aprilie, 2022 Total: 431 accesari

Alegeri în Ungaria. Războiul din Ucraina, spinul din talpa lui Viktor Orban. Opinii și comentarii

Ungurii sunt chemaţi duminică, 3 aprilie, la urne să voteze în alegerile legsilative. În timp ce premierul ultraconservator în exerciţiu, Viktor Orban, crede în obţinerea celui de-al patrulea mandat consecutiv, el este nevoit să se confrunte cu un nou factor: războiul din Ucraina, care i-a bulversat campania electorală, relatează France 24.

 

În Ungaria, războiul din Ucraina a devenit un subiect aprins în campania electorală pentru alegerile legislative din 3 aprilie.   Opoziţia de la Budapesta este tot mai vocală pe tema proximităţii adoptate de Viktor Orban faţă de regimul Putin.   În acelaşi timp, chestiunile politice interne sunt aproape absente, ceea ce ar putea face ca alegerile de duminică să ia forma unui referendum între deschiderea către Est sau reconcilierea cu Uniunea Europeană, scrie jurnalista Cyrielle Cabot.  

 

„Înainte de începutul războiului din Ucraina, campania electorală era dominată de chestiuni referitoare la societate: partidul lui Viktor Orban, Fidesz, pleda pentru valori tradiţionale şi lupta împotriva propagandei LGBT”, explică politologul Daniel Hegedus, expert pentru Europa de Est la fundaţia German Marshall Fund.  

 

De altfel, pe lângă exprimarea preferinţelor politice, ungurii sunt invitaţi duminică să voteze într-un referendum pe tema unei propuneri de lege care vizează „interzicerea promovării homosexualităţii şi transidentităţii în rândul minorilor”.  

 

De cealaltă parte, opoziţia, reunită în jurul conservatorului Marki-Zay, „se concentra mai ales pe lupta împotriva corupţiei”, continuă politogolul de la German Marshall Fund.   În primele luni ale campaniei, obiectivul afişat de acest bloc inedit, format din şase partide cu orientări politice diferite, era de a învinge „cel mai corupt guvern din istoria de o mie de ani a Ungariei”.  

 

Dar, din 24 februarie, aceste subiecte au trecut în plan secund, fiind eclipsate de invazia rusă în Ucraina, afluxul de refugiaţi cauzat de acest război şi bulversările geopolitice pe plan mondial.  

 

De când s-a întors la putere, în 2010, Viktor Orban şi-a întărit de la o zi la alta legăturile economice şi politice cu Kremlinul, reaminteşte pentru France 24 istoricul Paul Gradvohl.   „Astăzi acesta este argumentul principal al opoziţiei (ungare, n. red.), care denunţă un conducător de stat aflat sub papucul lui Putin”, afirmă istoricul francez.  

 

Orban şi Putin sau Occidentul şi Europa - aceasta este miza scrutinului. O alegere între partea sumbră sau partea bună a istoriei”, rezumă astfel Péter Márki-Zay.  

 

În faţa acestor critici interne şi în vederea protejării imaginii sale pe plan internaţional, premierul ungar face echilibristică. Deşi a fost primit cu mare pompă la Moscova pe 1 februarie, totuşi nu s-a ferit să condamne războiul din Ucraina şi să susţină sancţiunile occidentale împotriva Kremlinului. Şi mai surprinzător, a acceptat recent ca NATO să desfăşoare trupe în Ungaria.  

 

Cunoscut pentru politicile sale anti-migraţie, Orban a surprins şi prin deschiderea graniţelor pentru refugiaţii ucraineni. Din 24 februarie, Ungaria a primit peste 130.000 de refugiaţi din ţara vecină, potrivit Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiaţi.   Dar a exclus, în schimb, să livreze arme Ucrainei sau să permită tranzitarea teritoriului ungar de armele furnizate de alte ţări Ucrainei.

 

Totodată, nici nu îşi imaginează să renunţe la gazele naturale ruseşti.   Ungaria „este complet dependentă de Moscova pe plan energetic”, explică Pierre Gradvohl. Şi mai e un aspect. „În afară de dependenţa de gaze, Ungaria a încredinţat în 2014 Rusiei să dezvolte două centrale nucleare (complexul Paks, n. red.) pe teritoriul său”, adaugă el.  

 

„Ruşii garantează 80% din aprovizionarea cu gaze a ţării noastre. Dacă închidem robinetul, nu mai putem să gătim şi nici să ne încălzim. În lipsa extensiei complexului Paks, tarifele la electricitate ar putea creşte de patru ori”, apăra la începutul lui martie politica lui Orban ziarul pro-guvernamental Magyar Nemzet.  

 

„Concret, Orban este fidel poziţiei sale ultranaţionaliste şi afirmă o poziţie în care privilegiază mai presus de toate interesele ţării sale. În acelaşi timp, el prezintă opiziţia că ar fi pregătită să pună interesele externe înaintea celor naţionale”, remarcă Pierre Gradvohl.  

 

În timp ce recurge la „aceste argumente, Orban are un avantaj major faţă de opoziţie: poate conta pe controlul său asupra mass-mediei pentru a-şi face auzit discursul”, continuă Pierre Gradvohl. De când a preluat puterea, premierul ungar a confiscat peisajul mediatic, reducând la tăcere numeroase publicaţii de opoziţie şi exercitând un control sever asupra presei de stat.   „În majoritatea presei publice şi private, propaganda pro-rusă este în plină desfăşurare şi foloseşte o retorică apropiată de cea a Kremlinului”, notează istoricul francez. „Şi, evident, transmite mai mult discursul lui Orban decât cel al opoziţiei”, adaugă el.  

 

Un ultim exemplu în acest sens s-a produs la sfârşitul săptămânii trecute. Vineri, 25 martie, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a adresat un mesaj direct lui Viktor Orban îndemnîndu-l să „aleagă tabăra”. „A doua zi, televiziunea publică i-a oferit un spaţiu de zece minute premierului pentru a se justifica, fără replica opoziţiei”, observă Gradvohl.  

 

Potrivit unui sondaj al institutului proguvernamental Nezopont publicat la 21 martie, Orban ar dispune de 49% din intenţiile de vot, faţă de 41% pentru rivalul său - în creştere de la începutul războiului lui Vladimir Putin împotriva Ucrainei.  

 

Scrutinul este incert. În această societate foarte polarizată, totul va depinde de indecişi”, spun Daniel Hegedus şi Pierre Gradvohl.   „Este bineînţeles benefic pentru Orban să se prezinte ca un garant al păcii. Asta îi permite să-şi asigure de partea sa o parte a populaţiei. Iar războiul din Ucraina abate atenţia de la conflictele pe care le poate avea cu Uniunea Europeană şi de la problemele economice interne”, comentează Hegedus.  

 

Per total, acest vot avea deja aspectul unui referendum pro sau împotriva lui Orban. Devine, de asemenea, un referendum pentru direcţia pe care ar trebui să o ia ţara, între Uniunea Europeană sau Rusia”, conchide el.

 

„Război sau nu, sistemul, mai ales prin decupajul său administrativ, este favorabil lui Orban”, nuanţează Gradvohl.   „Oricare ar fi rezultatul votului, războiul din Ucraina a început, în opinia mea, să zguduie sistemul Orban prin creşterea gradului de conştientizare în rândul populaţiei. Să vedem acum până la ce punct”, afirmă istoricul francez.

Sursa:adevarul.ro
foto:Facebook